2017 anul Guvernului Grindeanu, începutul și sfârșitul

128

Anul 2017 a fost unul în care la Palatul Victoria s-au aflat două guverne ale alianţei PSD-ALDE, Executivul Grindeanu fiind înlocuit prin moţiune de cenzură de Cabinetul Tudose, cu argumentul că implementarea programului de guvernare nu decurgea corespunzător, dar şi pe fondul protestelor din stradă generate de OUG 13.

Primul Guvern al coaliţiei, Cabinetul Sorin Grindeanu, a fost demis după aproape şase luni chiar de majoritatea parlamentară, prin moţiune de cenzură, motivându-se că implementarea programului de guvernare nu decurge corespunzător. În toată această perioadă, Executivul a avut de gestionat, în paralel, şi tema modificării Legilor justiţiei. În a doua parte a anului, Guvernul Mihai Tudose a avut de recuperat întârzieri constatate în aplicarea planului de guvernare, dar şi de pus în operă o serie de măsuri fiscale care au dat naştere la noi proteste. Legilor justiţiei au rămas în continuare o problemă de imagine pentru Guvern, deşi pachetul de legi a fost mutat spre dezbatere în Parlamentul dominat de majoritatea PSD+ALDE.

Guvernul Sorin Grindeanu – de la implementarea programului de guvernare PSD+ALDE, la OUG 13-14, până la moţiunea de cenzură a social-democraţilor

Guvernul Sorin Grindeanu a fost învestit în Parlament pe 4 ianuarie având în componenţă 24 de miniştri, dintre care doi şi cu funcţia de vicepremier, şi doi miniştri delegaţi. Pentru învestirea Guvernului Grindeanu au fost exprimate 295 voturi, iar împotrivă – 133 voturi. A fost primul Guvern cu premier bănățean.
Grindeanu a declarat că a fost validat în funcţia de şef al Guvernului pentru un mandat de patru ani şi că programul de guvernare este pentru perioada 2017-2020, astfel că nu se pune problema de a renunţa la funcţie, adăugând că Executivul are un „scadenţar” bine pus la punct pentru a transpune în practică toate proiectele prezentate în campania electorală pentru alegerile parlamentare.

Principalele măsuri ale Cabinetului Grindeanu

Pe 6 ianuarie, Executivul a adoptat o serie de măsuri fiscal-bugetare care au vizat creşterea cu 20% a salariilor din administraţia locală, cu 50% a salariului personalului de execuţie din cadrul instituţiilor publice de spectacole sau concerte, mărirea burselor studenţeşti şi transport gratuit pe calea ferată pentru aceştia, creşterea pensiilor din sistemul public şi indemnizaţiei sociale pentru pensionari.

Totodată, Guvernul a stabilit majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la 1.450 lei lunar, începând cu 1 februarie, şi creşterea valorii punctului de pensie cu 9%, de la 1 iulie.

Executivul a decis şi un set de măsuri privind susţinerea mediului de afaceri, prin încurajarea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor, precum şi prin stimularea activităţii de inovare, cercetare şi dezvoltare.

Pe 23 februarie, Guvernul a aprobat mărirea salariilor personalului nedidactic din învăţământ începând cu februarie 2017, anunţând că de măsură vor beneficia 53.000 de persoane din domeniul Educaţiei.

Guvernul a stabilit, pe 8 martie, printr-un memorandum, actualizarea planului de activităţi al proiectului privind reforma sectorului sanitar, proiect finanţat dintr-un împrumut primit, în anul 2014, de la BIRD. Prin memorandum se propunea accelerarea procedurilor de achiziţie şi management de proiect pentru achiziţia de echipamente în mai multe domenii din Sănătate.

O săptămână mai târziu Executivul a abrogat HG 906/2016 privind programul strategic de înzestrare ”Corvetă multifuncţională”. Ministrul Apărării, Gabriel Leş, a anunţat că „acest program major de înzestrare a Armatei României nu se stopează, va merge mai departe”. „Vom începe procedurile astfel încât să respectăm toate aceste reglementări ale Legii 114 care prevăd un aviz prealabil al Parlamentului pentru toate investiţiile şi achiziţiile care depăşesc 100 de milioane de euro”, a declarat Leş.

Tot în martie, Guvernul a stabilit că va finanţa, în 2017, proiecte şi programe pentru protecţia mediului, în valoare de aproximativ un miliard de lei, constând în alocări bugetare şi credite de angajament, după ce a aprobat bugetul pe anul în curs al Fondului pentru Mediu şi al Administraţiei Fondului pentru Mediu.

O altă decizie luată de guvern în primăvară a fost să declare 2017 ca „Anul Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz – 100”, dedicat comemorării a 100 de ani de la sacrificiul ostaşilor români în luptele care au avut loc în aceste localităţi.

La 5 mai, Guvernul a decis recalcularea pensiilor pentru persoanele din grupele I şi II de muncă ce nu au beneficiat de mărirea punctajelor, iar pe 18 mai a adoptat proiectul Legii prevenţiei. Potrivit Executivului, crearea legislaţiei necesare pentru educarea şi informarea operatorilor economici şi identificarea zonei de rezonabilitate în actul de control sunt cei doi piloni ai proiectului de lege.

Programe şi strategii

Printre programele guvernamentale aprobate în 2017 de Cabinetul Grindeanu se numără „Prima chirie”, „Start-up Nation – Romania”, „Tomate româneşti”,”Prima Maşină”, finanţarea etapei a XVIII-a a programului de realizare a sistemului naţional antigrindină pentru perioada 2010 – 2024, „IMM INVEST Romania”.

Guvernul a aprobat şi un memorandum privind obiectivele de investiţii pentru opt programe de înzestrare esenţiale pentru Armata României, a căror valoare estimată de achiziţie depăşeşte 100 de milioane de euro.

Cabinetul Grindeanu a aprobat programele naţionale de sănătate pentru anii 2017-2018, stabilind ca, începând cu 1 aprilie 2017, Ministerul Sănătăţii să deruleze şi să finanţeze 15 programe naţionale cu impact major asupra sănătăţii publice.

Executivul a adoptat, pe 12 aprilie, şi Strategia generală de descentralizare. Documentul se referă la descentralizarea competenţelor în şapte domenii: Agricultură, Educaţie, Sănătate, Cultură, Mediu, Tineret şi Sport şi Turism”, zone în care „autorităţile locale vor primi competenţe exclusive de implementare”.

Guvernul a aprobat şi programul de convergenţă 2017-2020, document în care confirmă angajamentul de aderare la Zona Euro. Printre măsurile asumate în program se numără: introducerea de la 1 iulie a unui mecanism de plată defalcată a TVA, aplicat în primă fază de instituţiile publice, continuarea şi în 2018 a repartizării la buget, sub formă de dividende, a minimum 90% din profitul realizat de societăţile de stat şi reducerea cu până la 10% a cheltuielilor de funcţionare a instituţiilor publice.

Bugetul pe 2017

Pe 18 ianuarie, premierul a anunţat că au fost aprobate limitele de buget pentru fiecare minister în parte, păstrându-se deficitul sub 3% şi alocarea de 2% din PIB pentru Apărare.

Proiectul bugetului de stat pe 2017 a fost adoptat pe 31 ianuarie de Guvern. Ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan, a precizat că principalele proiecţii macroeconomice pe care le-a avut în vedere Executivul la construcţia bugetului sunt PIB – 815,19 miliarde lei, creştere economică de 5,2%, încadrarea într-un maxim al deficitului fiscal de 3%.

Premierul a prezentat în Parlament, pe 6 februarie, indicatorii macroeconomici avuţi în vedere la calculul proiectului de buget pe 2017. „O inflaţie medie anuală de 1,4%, un câştig mediu salarial de 2.274 de lei şi un curs mediu al euro de 4,46 lei”, a arătat premierul.

Parlamentul a adoptat pe 7 februarie proiectele de lege privind bugetul de stat şi cel al asigurărilor sociale pe anul 2017.

Ministrul Finanţelor a anunţat pe 12 aprilie că ministerul pe care-l conduce lucrează la un proiect de modificare a Codului fiscal, printre propuneri numărându-se introducerea de la 1 ianuarie 2018 a unei cote unice de impozit pe venit de 10%, acordarea unor deduceri fiscale şi introducerea noţiunii de gospodărie recunoscută fiscal.

Pe 20 aprilie, premierul Grindeanu a anunţat că în primul trimestru, a fost înregistrat un excedent bugetar de peste 1,64 miliarde lei, respectiv 0,2% din PIB.

Pe 9 iunie, Guvernul a adoptat o hotărâre privind normele de aplicare a Legii privind insolvenţa persoanelor fizice, începând de la 1 septembrie 2017. Guvernul a adoptat şi modificarea Codului de procedură fiscală, astfel încât multinaţionalele să facă raportări în statul de rezidenţă fiscal.

OUG 13,OUG 14, Legile justiţiei

Ministrul Justiţiei, Florin Iordache, a anunţat pe 17 ianuarie că trebuie luată o decizie la nivelul Guvernului privind legea aministiei şi graţierii, precizând că se încearcă să fie create „condiţii umane” în penitenciare. O zi mai târziu, preşedintele Klaus Iohannis s-a prezentat la Guvern, unde a prezidat prima parte a reuniunii Executivului.

Şeful statului le-a spus miniştrilor că „sunt doi elefanţi în încăpere” – ordonanţa de graţiere şi ordonanţa de modificare a Codurilor penale şi a precizat că premierul s-a angajat ca aceste acte normative să nu fie ‘băgate peste noapte” în nicio şedinţă de Guvern.

La finalul şedinţei, premierul a declarat că Guvernul, potrivit Constituţiei, are voie să dea „graţiere şi amnistie”, adăugând, însă, că aceste subiecte, nefiind pe ordinea de zi a şedinţei de Executiv, nu s-au discutat.

Grindeanu a precizat că nu va fi dezincriminat nici conflictul de interese şi nici abuzul în serviciu. El a explicat că este vorba de două propuneri ale Ministerului Justiţiei – una legată de graţiere, „care nu include fapte de corupţie şi infracţiuni legate de violenţă sau organizată”, iar cealaltă – transpunerea unei directive europene privind drepturile cetăţenilor la un proces echitabil.

Pe 22 ianuarie mii de români au protestat în Bucureşti faţă de intenţiile guvernanţilor în privinţa modificării legislaţiei penale. La manifestaţie a fost prezent şi Iohannis pentru a da un mesaj de susţinere.

La 24 ianuarie, premierul a afirmat, referindu-se la protestele generate de modificarea Codurilor penale, că fiecare om are dreptul la opinie, atât timp cât se respectă legea.

Ministrul Justiţiei a anunţat pe 31 ianuarie, la Palatul Victoria, că Guvernul a adoptat, în şedinţă, o OUG pentru modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală.

„Prin această ordonanţă de urgenţă, am pus în concordanţă deciziile Curţii Constituţionale care (…) trebuiau implementate fie de către Guvern, fie de către Parlament”, a declarat Iordache. El a precizat că Executivul a adoptat şi un proiect de lege privind graţierea unor pedepse şi a unor măsuri educative privative de libertate.

Anunţul guvernamental a crescut amploarea protestelor, în Bucureşti şi în ţară.

Pe 1 februarie, premierul a reiterat „angajamentul ferm al factorilor decizionali din România privind continuarea luptei împotriva corupţiei” într-o scrisoare transmisă preşedintelui CE, Jean-Claude Juncker, şi prim-vicepreşedintelui CE, Frans Timmermans. În contextul acestor evenimente, Florin Jianu, ministrul pentru Mediul de Afaceri, a demisionat din Guvern, pe 2 februarie, ca un gest de „conştiinţă”. În aceeaşi zi, Comisia Europeană a cerut Guvernului să reevalueze OUG 13 şi proiectul de lege privind graţierea, iar preşedintele Iohannis a anunţat că a sesizat CCR în legătură cu aceeaşi OUG.

Guvernul a adoptat pe 5 februarie o ordonanţă de urgenţă pentru abrogarea OUG privind modificarea Cp şi a Cpp şi a comunicat că un proiect de lege pe acest subiect va fi rezultatul unei ample consultări publice, pe care o va organiza MJ.

Protestele au continuat, însă, şi după abrogarea OUG 13, iar liberalii au depus o moţiune de cenzură. Premierul a caracterizat gestul PNL ca fiind un drept constituţional, dar a precizat că moţiunea nu mai are obiect. Grindeanu a arătat, totuşi, că evenimentele care aveau loc în România în acea perioadă nu pot fi ignorate.

Pe 9 februarie, Florin Iordache, a anunţat că a decis să demisioneze din funcţia de ministru, susţinând „toate iniţiativele asumate sunt legale şi constituţionale”. Ministrul Ana Birchall a preluat interimar portofoliul de la Justiţie.

Pe 20 aprilie, premierul a afirmat că obiectivul său este finalizarea MCV înainte ca România să preia preşedinţia Consiliului UE, într-o conferinţă de presă cu prim-vicepreşedintele CE, Frans Timmermans.

În context, noul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat că Executivul va face o evaluare „riguroasă” a celor patru coduri – penal şi de procedură penală, civil şi de procedură civilă. Pe 23 august el a prezentat proiectul său de modificare a Legilor justiţiei.

Schimbări la nivel de miniştri în Guvernul Grindeanu

Premierul Grindeanu a transmis pe 23 februarie preşedintelui Iohannis propunerile de nominalizare pentru funcţiile de miniştri ai Justiţiei – Tudorel Toader, Economiei – Mihai Tudose, Mediului de Afaceri – Alexandru Petrescu, precum şi pentru cea de ministru delegat pentru Fonduri Europene – Rovana Plumb. Petrescu, ministru al Economiei, a fost nominalizat pentru funcţia de ministru pentru Mediul de Afaceri, care a rămas vacantă la începutul lunii februarie în urma demisiei lui Florin Jianu.La Ministerul Economiei a fost propus Tudose. Plumb a preluat portofoliul Fondurilor Europene în locul Mihaelei Toader.

Premierul a înaintat pe 27 martie preşedintelui Iohannis noi propuneri de miniştri, pentru funcţia de ministru al Mediului şi vicepremier – Graţiela Gavrilescu, iar pentru funcţia de ministru pentru Relaţia cu Parlamentul – Viorel Ilie, după ce a luat act în şedinţa coaliţiei de guvernare de retragerea sprijinului politic al ALDE pentru Daniel Constantin.

Guvernul este „extrem de stabil” şi are susţinerea PSD, a afirmat premierul Sorin Grindeanu pe 17 mai. Cu toate acestea, la începutului lunii iunie, PSD a anunţat o evaluate a activităţii Guvernului. Pe 11 iunie. preşedintele partidului anunţa că evaluarea este finalizată.

Tot Dragnea a anunţat, pe 14 iunie, la finalul unui CExN că alături de ALDE, PSD este pregătit să formeze un nou Guvern. El a subliniat că nu se mai poate vorbi despre un guvern atât timp cât miniştrii acestuia şi-au prezentat demisia. În aceeaşi zi, Grindeanu a anunţat că nu demisionează din funcţie.

Pe 15 iunie, potrivit unei informări oficiale, toate demisiile miniştrilor din Guvern au ajuns la Cabinetul premierului, Grindeanu având la dispoziţie 15 zile să le transmită preşedintelui Iohannis pentru ca acesta să semneze decretele de revocare din funcţie. Ministrul Comunicaţiilor, Augustin Jianu, a declarat că va demisiona din funcţie numai la solicitarea premierului.

În aceste împrejurări, Dragnea a afirma că la Palatul Victoria se află un „guvern fantomă, un cabinet haiducesc” şi că mare parte dintre membrii Guvernului Grindeanu se vor regăsi în noul executiv pe care îl va propune alianţa de guvernare.

Ca răspuns, Grindeanu l-a numit, pe 16 iunie, pe Victor Ponta, în funcţia de secretar general al Guvernului. Tot el a trimis către Administraţia Prezidenţială propunerile de numire, ca interimari, a lui Augustin Jianu în funcţia de vicepremier, ministru al Dezvoltării Regionale, şi a sa în funcţia de ministru al Afacerilor Interne.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului a anunţat, pe 22 iunie, că la Cabinetul premierului au fost depuse 20 de cereri de retragere a demisiei de către miniştrii Executivului Grindeanu. Ea i-a enumerat pe cei care au depus cererile de retrage a demisiei până la momentul conferinţei de presă: Dunca, Petrescu, Meleşcanu, Dobre, Shhaideh, Birchall, Daea, Plumb, Bodog, Petcu, Păstîrnac, Tudose, Petcu, Năstase, Cuc, Leş,Toader, Ilie,Gavrilescu şi Ştefan.

Vizite externe ale premierului Grindeanu

Premierul Grindeanu a efectuat în perioada 17-18 februarie o vizită la Bruxelles. A avut întrevederi cu Jean-Claude Juncker, cu Donald Tusk şi Frans Timmermans. El i-a asigurat pe partenerii din instituţiile europene că lupta împotriva corupţiei, implicarea şi consolidarea rolului României în UE sunt obiective prioritare ale Guvernului.

Câteva săptămâni mai târziu, Grindeanu a revenit la Bruxelles, de data aceasta la reuniunea PES, unde a avut discuţii cu cancelarul austriac, Christian Kern, cu preşedintele Franţei, Francois Hollande, şi cu premierul Italiei, premierul Cehiei, premierul Suediei.

În perioada 3-4 mai, premierul a efectuat o vizită la Ierusalim, în Israel, unde a avut întrevederi cu preşedintele Statului Israel, Reuven Rivlin, cu premierul Beniamin Netanyahu şi cu Patriarhul grec-ortodox al Ierusalimului, Theophilos al III-lea. Pe agendă s-au mai aflat vizitarea Muzeului Memorialul Martirilor şi Eroilor Holocaustului „Yad Vashem”, Bisericii Sfântului Mormânt şi Zidului Plângerii, din Ierusalim.

Pe 8 şi 9 mai, Grindeanu s-a aflat la Viena, unde a avut o întrevedere cu cancelarul Austriei şi a participat la masa rotundă organizată de Camera Economică a Austriei.

Sorin Grindeanu a efectuat şi o vizită de lucru la Paris, în 7-8 iunie. S-a întâlnit cu omologul său francez, Edouard Philippe şi a participat la ceremonia de aderare a României la Agenţia pentru Energie Nucleară a OCDE (NEA).

Pe 12 iunie, premierul a mers la Zagreb unde s-a întâlnit cu preşedintele Croaţiei, Kolinda Grabar şi cu prim-ministrul Andrej Plenkovic.

Întrevederi în România cu înalţi oaspeţi externi

În mandatul său, Sorin Grindeanu a primit la Palatul Victoria mai mulţi omologi – pe premierul maltez, Joseph Muscat, prim-ministrul Georgiei, Giorgi Kvirikashvili, premierul estonian Juri Ratas, şi pe şeful Executivului din Marele Ducat de Luxemburg, Xavier Bettel.

La 23 martie 2017, a avut loc, la Piatra Neamţ, cea de-a treia şedinţă comună a guvernelor României şi Republicii Moldova, condusă de premierul Grindeanu şi de omologul său, Pavel Filip. Principalele obiective ale reuniunii au vizat dezvoltarea cooperării bilaterale şi evaluarea stadiului proiectelor comune.

De asemenea, prim-ministrul l-a primit, pe 11 mai, la Palatul Victoria, pe preşedintele CE, Jean-Claude Juncker. Potrivit lui Grindeanu, pregătirile demarate de România în perspectiva preluării mandatului la Preşedinţia Consiliului UE în 2019 şi ridicarea MCV în acest orizont de timp, aderarea la Schengen şi adoptarea euro au fost principalele subiecte abordate în cursul întâlnirii.

Guvernul Grindeanu, picat la a doua moţiune de cenzură

Prima moţiune de cenzură a fost depusă împotriva Guvernului Grindeanu, la 1 februarie 2017, de către parlamentari PNL şi USR, pe tema adoptării de către Executiv a OUG 13. Intitulată „Guvernul Grindeanu – Guvernul sfidării naţionale.Nu legalizaţi furtul în România”, moţiunea a fost respinsă în Parlament la 8 februarie.

În ziua de 21 iunie 2017, a fost dezbătută şi votată moţiunea de cenzură ”România nu poate fi confiscată! Apărăm democraţia şi votul românilor!”. Documentul a fost iniţiat şi semnat de 223 deputaţi şi senatori ai PSD şi ALDE, fiind depus la 18 iunie împotriva Guvernului Grindeanu. Moţiunea a fost adoptată cu 241 de voturi ”pentru” şi 10 ”împotrivă”.

www.Agerpres.ro

LĂSAȚI UN MESAJ