10 Mai – de la bătăile cu flori până la uitare

73

10 mai pentru cei mai mulți dintre noi este o dată în calendar. Ziua este pentru din ce în ce mai mulți din locuitorii țării una fără vreo semnificație anume. Pentru unii, ce au avut bunici sfătoși, parcă se leagă de ceva povestiri despre zilele de sărbătoare.

De câțiva ani este chiar sărbătoare oficială a statului român. Legea nr. 103 din 14 mai 2015 hotărăște (art. 1) că „Ziua de 10 Mai va fi sărbătorită în fiecare an ca sărbătoare națională” prin organizarea de manifestări cultural-artistice. Și totuși, trece în umbră, fiind doar o dată pe hârtie. Autoritățile nu se omoară cu firea să organizeze ceva serios.

În perioada comunistă a și fost în mod voit organizată o confuzie pentru a putea sterge o parte din istoria reală. Trebuia lăsat locul unei istorii mistificatoare.

10 mai a fost Ziua națională a României cea mai lungă perioadă de timp. Între 1866 și 1916 și din 1918 până în 1948. Doar în anul 1917 a fost interzisă, ca urmare a ocupației germane. În 1947 este interzisă definitiv de regimul comunist după abdicarea forțată a regelui Mihai I al României.

Ca zi națională, 10 Mai era sărbătorită de toți românii. La București era obiceiul ca mulțimea să ia parte la celebrele bătalii de flori de la șosea.

A mai fost cunoscută și ca Ziua Independenței României.

Prima semnificaţie a zilei de 10 Mai este legată de momentul sosirii lui Carol de Hohenzollern Sigmaringen în România în anul 1866. Imediat în aceeași zi depune jurământul în fața Parlamentului României și este încoronat ca domnitor.

Cu acceptul împăratului francez Napoleon al III-lea şi cel al regelui Prusiei, Wilhelm I, principele Carol porneşte spre România la sfârşitul lui aprilie 1866. În ziua de 8 mai ajunge cu vaporul la Turnu Severin, iar pe 10 Mai 1866 intră în București. Începea astfel o domnie de 48 de ani, cea mai lungă din istoria țării. Este perioada în care 10 Mai intră în conştiinţa românilor drept Ziua Naţională şi Ziua Dinastiei. Instalarea sa la Bucureşti a fost urmarea unui acord între politicienii români.

„Realizau că doar un străin putea să fie destul de departe de înverşunata rivalitate între diverse familii politice din ţară şi ca atare să aducă obiectivitatea şi neutralitatea de care era nevoie”, spune istoricul Andrei Pippidi, de la Universitatea Bucureşti.

Cea de-a doua semnificație a datei de 10 Mai este legată de proclamarea independenței de stat în anul 1877.

„Foarte multă vreme, noi am fost învățați la școală că independența a fost proclamată pe data de 9 mai. Numai că acest șiretlic a fost folosit în timpul regimului comunist tocmai pentru a se disocia momentul proclamării Independenței de 10 Mai, Ziua Dinastiei și Ziua Națională a României”, spune Alin Ciupală, de la Universitatea Bucureşti.

mihail kogalniceanuÎn Parlament, pe 9 mai 1877 opoziţia aştepta reacţia guvernului la o interpelare despre pregătirea armatei, iar în discursul de răspuns, ministrul de externe Mihail Kogălniceanu a folosit celebra frază: „Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare”. Parlamentul a votat apoi în unanimitate o rezoluţie prin care a proclamat deplina independenţă a ţării. Discursul său din fața Parlamentului a arătat că guvernul român consideră că țara a renunțat la suzeranitatea otomană.

Dar abia a doua zi, pe 10 Mai 1877, parlamentarii merg cu toţii la Palatul Regal, iar domnitorul Carol răspunde proclamaţiei de independenţă. Iată cum descrie momentul în memoriile sale domnitorul: 10 mai 1877 – „Sărbătoarea Naţională de astăzi se celebrează de astă dată cu deosebire, ca fiind ziua independenţei. După Tedeum la Mitropolie, într-un lung discurs, primul ministru Brătianu arată entuziasmul cu care România a intrat în noua ei formă de stat. În răspunsul său, Principele exprimă speranţa că Europa va vedea în evenimentul sărbătorit astăzi realizarea vechii dorinţi a românilor şi un pas făcut înainte pentru asigurarea şi întărirea ideii de Stat la Dunărea de Jos.”

Independența a fost recunoscută abia după încheiere războiului ruso-turc, la care Principatele Unite au fost parte, prin Tratatul de la Berlin din 1878.

razboiul de independenta

Ziua de 10 Mai a mai fost cunoscută și ca ziua Dinastiei sau a Regelui. De aici se mai perpetuează încă marea confuzie ce aduce foloase unor politicieni. Prin ziua regelui sau a dinastiei se înțelegea acum un secol forma de statalitate (fiind monarhie pe atunci). Cei ce se tem de o altă formă de guvernare decât republica leagă artificial această zi de ziua regelui Mihai I, ce nu este deloc în mai ci tocmai în octombrie.

Proclamarea Independenţei la 10 mai 1877 este argumentul principal pentru care unii istorici susţin că şi astăzi Ziua Naţională a României ar trebui să fie pe 10 Mai.

LĂSAȚI UN MESAJ