1 Mai – zi de bucurie sau cel mai mare furt ideologic FOTO-VIDEO

298

Toată lumea clamează că ziua de 1 mai este foarte importantă pentru clasa muncitoare. Mare sărbătoare o consideră chiar și aceia ce au dus la distrugerea acestei clase sociale ce a căzut pe nedrept în desuetitudine. Cei ce odată trudeau, din greu, odinioară, pentru bunul mers al economiei, azi nu mai au nici o valoare în ochii celor ce cred că munca este doar ce a gulerelor albe ce învârt cifre și procente.

Tradiția zilei de 1 Mai, ce omagia munca în toate felurile ei, are mai mult de un secol în majoritatea țărilor care au avut un proletariat organizat. Dar în același timp este și ziua unuia din cele mai mari rapturi ideologice. Regimurile totalitare de sorginte bolșevică ce proslăveau doar în teorie așa numita „dictatură a proletariatului” au deturnat din mers (de fapt a fost chiar tâlhărie la drumul mare) menirea și semnificația acestei zile de început de lună mai.

Din zi de luptă a muncitorilor pentru drepturile lor și de contestatre a abuzurilor patronatelor a devenit, în viziunea conducătorilor comuniști, o zi de proslăvire a regimurilor de ideologie marxistă. În țările comuniste, ziua de 1 mai a fost transformată într-o sărbătoare de stat însoțită de defilări propagandistice cu steaguri roșii și petreceri cu bere (ce oricum nu prea se găsea în alte zile). Regimurile comuniste încercau să ducă tradiția unei mișcării muncitorești internaționale, apărută sub egida celei de-a doua Internaționale.
Ce este cu această zi și care este originea ei încercăm să deslușim în aceste rânduri.

Chiar dacă bolșevicilor nu prea le convenea situația, totul a plecat de pe continentul american. Tocmai dintr-o țară industrializată și destul de dezvoltată la acea vreme. Propaganda a folosit ocazia de a arăta ce rău este în capitalism unde se moare pe străzi în luptă pentru drepturi iar în socialism totul miroase a flori de primăvară și muncitorii nu obosesc să cânte realizările conducătorilor prealuminați. Dar furtul zilei nu a aparținut doar bolșevicilor. Și naziștii din Germania au adoptat ziua de 1 Mai, dar cu semnificație schimbată. Ziua fusese transformată într-o sărbătoare a comunității naționale germane, promițându-se construirea unui socialism național, în centrul căruia nu se mai aflau muncitorii, ci arianul considerat un prototip al celor ce muncesc.

Un discurs rostit de Hitler la 1 mai 1933 este edificator în acest sens: Certurile și neînțelegerile simbolizate de lupta de clasă se transformă acum într-un simbol al unității și înălțării națiunii. Serbările câmpenești, chioșcurile cu bere și spectacolele nu lipseau, dar sindicatele fuseseră interzise. Organizațiile muncitorești au fost înlocuite cu directive de la partidul unic.

În anul 1889, Congresul Internaționalei Socialiste a decretat ziua de 1 mai ca Ziua Internațională a Muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind comemorată prin manifestații muncitorești. Cu timpul, 1 mai a devenit sărbătoarea mișcărilor muncitorești în majoritatea țărilor lumii, diversele manifestări căpătând amploare pe măsură ce autoritățile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă.
Reducerea normei orare zilnice de lucru stă la originea semnificației zilei de 1 mai, de sărbătoare internațională a lucrătorilor. În anul 1872, aproximativ 100 de mii de lucrători din New York, majoritatea din industria construcțiilor, au demonstrat, cerând reducerea timpului de lucru la 8 ore.

Data de 1 mai apare pentru prima dată în legătură cu întrunirea din anul 1886 a Federației Sindicatelor din Statele Unite și Canadei (precursoarea Federației Americane a Muncii). George Edmonston, fondatorul Uniunii Dulgherilor și Tâmplarilor, a inițiat introducerea unei rezoluții care stipula ca: „8 ore să constituie ziua legală de muncă de la, și după 1 mai 1886”, sugerându-se organizațiilor muncitorești respectarea acesteia. La data de 1 mai 1886, sute de mii de manifestanți au protestat pe tot teritoriul Statelor Unite, însă cea mai mare demonstrație a avut loc la Chicago, unde au mers 90 de mii de demonstranți, din care aproximativ 40 de mii se aflau în grevă. Rezultatul: circa 35 de mii de muncitori au câștigat dreptul la ziua de muncă de 8 ore, fără reducerea salariului.

Dar ziua de 1 mai a devenit cunoscută pe întreg mapamondul în urma unor incidente violente care au avut loc trei zile mai târziu, în Piața Haymarket din Chicago. Numărul greviștilor se ridicase la peste 65.000. În timpul unei demonstrații, o coloană de muncitori a plecat să se alăture unui protest al angajaților de la întreprinderea de prelucrare a lemnului „McCormick”. Poliția a intervenit, 4 protestatari au fost împușcați și mulți alții au fost răniți.

La noi în Banat, unde industrializarea a pornit cu peste două secole în urmă și a prins o amploare demnă de orice stat occidental, Ziua muncitorilor a fost marcată mai mult sau mai puțin oficial chiar de la începuturile secolului al XX-lea. Toate lucurile cu verdeață de pe malurile Begăi ori de la Pădurea Verde erau folosite pentru a ieși la iarbă și de a petrece o după amează cu tovarășii de muncă și de a vorbi despre probleme sindicale. Întotdeauna a existat ă strânsă simbioză între meciurile de fotbal dintre diverse echipe și berea de după.
În tradiția românească prima zi de mai avea și o altă semnificație mai veche, sătească, era ziua de Armindeni. În tradiția rurală, armindenul era un copac curățat de crengi și împodobit cu spice de grâu.

Armindeni este cunoscută în popor drept ziua pelinului, sau ziua bețivului. Este o sărbătoare populară, cu data fixă 1 mai. Aceasta data este considerată începutul primăverii, iar sărbătoarea se ținea pentru roadele pământului și pentru a evita dezastrele naturale precum grindina sau seceta. Arminden este de fapt o zeitate a vegetației, așadar sărbătoarea are origini păgâne. Se obișnuiește ca în aceasta zi sa se pună câte un pom sau câte o crenguță verde la poartă, ușa sau ferestrele caselor. Este supranumită și sărbătoarea lui Ieremia, de la vechiul slav Ieremii nidini (ziua lui Ieremia).

Iată de ce românii ar trebui să aibă un îndoit motiv de a petrece în această zi ce este a primăverii dar și a luptei pentru drepturile muncitorilor. Asta cu lupta s-a cam uitat în timpurile moderne dar prilejul de petrecere rămâne veșnicul pretext de a închina o bere!

1 COMENTARIU

  1. Ar fi meritat mentionat ca in SUA sarbatoarea de 1 Mai este complet marginalizata iar Ziua Muncii (Labor Day) se sarbatoreste in prima zi de luni a lunii septembrie.

LĂSAȚI UN MESAJ