Polonia poate conta pe solidaritatea Ungariei în combaterea ‘standardelor duble’ practicate împotriva ei, a declarat luni la Budapesta premierul ungar Viktor Orban, la o conferință de presă comună cu șefa guvernului de la Varșovia, Beata Szydlo, el făcând referire la protestele unor oficiali europeni față de recentele măsuri luate de noul guvern conservator polonez.
La rândul ei, șefa executivului de la Varșovia a declarat că Polonia va susține mereu Ungaria în chestiunile politice și economice și că este ‘recunoscătoare’ pentru solidaritatea manifestată de Ungaria.
De asemenea, cei doi premieri au susținut consolidarea Grupului de la Vișegrad, din care fac parte Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia.
Ei au abordat și chestiunea negocierilor dintre UE și Marea Britanie pentru evitarea ieșirii acesteia din urmă din blocul comunitar și au susținut ideea ca țările Grupului de Vișegrad să-și formuleze la reuniunea de pe 15 februarie o poziție comună cu privire la planul propus guvernului de la Londra de către președintele Consiliului European, Donald Tusk, care oferă și posibilitatea suspendării ajutoarelor sociale timp de patru ani pentru imigranții comunitari nou veniți.
În ceea ce privește inițiativele economice, Orban și Szydlo au confirmat că au convenit asupra construcției unei autostrăzi care să conecteze regiunile industriale din partea de est a Poloniei și Ungariei.
Comisia Europeană a lansat pe 13 ianuarie etapa preliminară a unei investigații privind respectarea statului de drept în Polonia, în cadrul căreia vor fi examinate două legi impuse de Partidul Lege și Justiție (PiS), formațiune de orientare eurosceptică ce a preluat conducerea executivului și a legislativului de la Varșovia în urma alegerilor din luna octombrie.
Prima lege controversată face referire la funcționarea Curții Constituționale și înlocuirea unor judecători ai acestei instanțe. Fostul guvern, condus de liberalii din Platforma Civică (PO), a adoptat în luna iulie un amendament pentru numirea a cinci noi judecători în cadrul Curții Constituționale, deși mandatele celor pe care aceștia urmau să îi înlocuiască nu expiraseră, liberalii dorind astfel să-și asigure cel puțin controlul asupra Curții în perspectiva pierderii alegerilor legislative. Dar președintele Andrej Duda, provenit și el din rândurile PiS, a refuzat atunci să promulge legea, iar odată ce au preluat conducerea executivului conservatorii au revizuit și ei actul normativ pentru a aduce la Curtea Constituțională alți judecători în locul celor pe care au încercat liberalii să-i impună.
Cea de-a doua lege criticată prevede încetarea imediată a mandatelor conducerilor și consiliilor de supraveghere ale televiziunii și radioului public, conduceri de asemenea numite de fostul guvern liberal, iar actul normativ practic subordonează direct guvernului aceste două instituții media.
Premierul Viktor Orban a avut cu o lună în urmă și o întâlnire cu liderul formațiunii PiS, Jaroslaw Kaczynski, discuție ce a avut loc într-un cadru discret la un castel din sudul Poloniei.
Kaczynski — fratele geamăn al fostului președinte polonez mort în 2010 în accidentul aviatic de la Smolensk — și-a manifestat deschis admirația față de modelul politico-economic promovat de Orban în Ungaria, în pofida tensiunilor pe care această abordare le-a creat în ultimii ani între Budapesta și Comisia Europeană.
De altfel, printre principalele obiective din programul politic pe care PiS s-a angajat să-l implementeze după câștigarea scrutinului legislativ din octombrie 2015 se remarcă măsuri ce par inspirate din politica lui Viktor Orban, cum ar fi controlul statului asupra economiei și creșterea impozitelor percepute băncilor străine și hipermarketurilor cu acționariat străin — sumele suplimentare încasate astfel la buget urmând să fie direcționate către programe sociale—, dar și o reformă a mass-media, ce este acum controlată în mare măsură de capitalul german.
Pe de altă parte, atât Orban cât și Kaczynski au poziții similare în privința crizei refugiaților, amândoi criticând în special politica frontierelor deschise promovată de Germania pentru migranții musulmani.