Una dintre cele mai cunoscute românce din perioada interbelică a fost Ana Cumpănaş, cunoscută şi ca „Femeia în roşu“. Aceasta îşi datorează celebritatea gangsterului american John Dillinger, pe care l-a predat în cele din urmă poliţiei, în schimbul recompensei puse pe capul acestuia de 10.000 de dolari.

„Femeia în roşu“ a purtat mai multe nume, semn al unei vieți cu de toate: Ana Cumpănaș, Ana Sage și, printre ai ei, Tușa Ana.

Tușa Ana s-a născut la Comloș, în Banat, în 1891. La 23 de ani, gata măritată, pleacă peste Ocean, unde, după o perioadă mai neagră, optează pentru una dintre cele mai vechi profesii ale omenirii. La apus de carieră, intră și în afaceri: devine patroană de bordel, ba chiar de mai multe bordeluri. Noul statut îi aduce bani și acces în sferele vedetelor iconice ale Prohibiției americane: e protejata lui Al Capone și amanta inamicului public nr. 1 al FBI-ului, John Dillinger.

A fost, se spune, cea mai bogată româncă din America acelor ani. Faima, însă, și-a câștigat-o prin altceva.

Suntem în 20 mai 1936. Realitatea ilustrată publică o poză cu Ana Sage la sosirea ei în România, după expulzarea din Statele Unite. O săptămână mai târziu, într-o zi de miecuri, Ilustrațiunea română reia subiectul și prezintă un profil al „Femeii în roșu“, realizat în trenul care o ducea la Timișoara. Redăm mai jos ineditul text:

            De o săptămână, țara noastră adăpostește un personaj senzațional, care, sub numele de „Femeia în roșu“, a preocupat la un moment dat pe toți amatorii de extraordinar din Statele Unite, care, slavă Domnului!, nu sunt niciodată lipsiți de emoții puternice.

            „Femeia în roșu“, cum au numit-o ziarele americane, e compatrioata noastră Ana Cumpănașu-Sage, care, după o viață puțin cam aventuroasă, s-a reîntors în țară, unde, cu banii agonisiți, își va face o fermă frumoasă la Comloș, satul ei natal.

            N-a trecut prea multă vreme dela moartea celui mai celebru gangster pe care l-a cunoscut America, John Dillinger, supranumit „Inamicul public No. 1“. La un moment dat, isprăvile gangsterului au ajuns atât de îndrăznețe, încât bătălia de lungă durată dintre el și poliție era urmărită de toată America cu pasiune. Ana Sage a fost aceea care, bucurându-se de prietenia gangsterului Dillinger, l-a denunțat poliției pentru premiul de 10.000 de dolari.

            Ieșind de la cinematograf, Dillinger a fost împușcat, Statele Unite fiind astfel scăpate de teroarea celebrului bandit, care nu se dădea înapoi dela nici o fărădelege. După moartea gangsterului, Ana Sage a părăsit Chicago. Era mai prudent să nu mai stea în orașul crimei, unde oricând amicii lui Dillinger ar fi putut să se răzbune. S-a retras în California până ce a primit dolarii și apoi a luat drumul spre țară.

            În adăpostul satului liniștit din Banat voia să uite viața prea încordată pe care a dus-o în Chicago.

            Ana Sage e o femeie tânără și frumoasă, îmbrăcată discret, cu o pălărioară modernă și o haină de bun gust, e tipul perfect al femeii americane moderne, așa cum ne-o arată ecranele cinematografelor. Am avut prilejul să o vedem în gara Timișoara. Deși pare puțin plictisită de insistențele ziariștilor – tot timpul călătoriei a fost hărțuită de întrebările gazetarilor de toate neamurile și de magneziul fotografilor de toate rasele -, răspunde, totuși, cu amabilitate întrebărilor noastre.

            Curiozitatea profesională ne îndeamnă să-i punem o primă întrebare:

            De ce presa americană v-a supranumit „Femeia în roșu?“

            Ana Sage se întristează la amintirea unor lucruri ce nu par a fi tocmai plăcute. Totuși, nu ezită să ne răspundă.

            A.S.: În ziua când l-au ucis pe Dillinger, convenisem cu poliția să fiu îmbrăcată într-un „complet“ roșu, pentru ca gangsterul să poată fi ușor recunoscut în mulțimea care ieșea de la cinematograf. A fost un moment foarte greu. Poliția îmi promisese că-l va captura pe „Johnny“ viu. Deși știam că-l așteaptă scaunul electric, totuși, când l-au împușcat în fața mea, am avut un moment de mare groază. Omul acesta murise din pricina mea. Cu toate acestea, scăpasem America de primul ei dușman.

            Complicii lui nu au încercat să se răzbune?

            A.S.: Nu. Am fost lăsată în pace, dar am avut totuși prudența să plec din Chicago și să mă stabilesc pentru o vreme în California. De altfel, și complicii lui Dillinger erau bucuroși că au scăpat de el. Omul acesta îl avea pe diavolul în el, nici un complice de al său nu era, alături de el, sigur de soarta ce-l aștepta. Mulți dintre cei ce l-au ajutat au fost uciși fără milă de Dillinger. Pentru toată lumea, moartea lui a fost o adevărată ușurare.

Continuarea aici: blog.cosmeanu.ro