Un focar seismic se află chiar sub vatra oraşului Timişoara

1944

Din punct de vedere tectonic, oraşul Timişoara este aşezat într-o arie cu falii orientate est-vest, marcată de existenţa vulcanului stins de la Sanoviţa, precum şi de apele mineralizate din subsolul Timişoarei, cele de la Călacea spre nord şi Buziaş – Ivanda în sud, se spune în Master Planul Energetic al județului Timiș.

Din studiile seismologice efectuate, începând cu ultimele decenii ale sec. al XIX-lea şi până în prezent, rezultă că Banatul este o regiune cu numeroase focare seismice, care se grupează în două areale.

Un focar se află în partea de sud-est a regiunii, al doilea în imediata apropiere a oraşului Timişoara.

În apropiere de Timişoara se intersectează liniile seismice Periam–Variaş-Vinga în nord-vest şi Radna– Parţa-Şag în sud-est.

Un focar secundar se află chiar sub vatra oraşului Timişoara, se mai spune în Master Planul Energetic.

Timişoara este un centru seismic destul de activ, dar din numeroasele cutremure observate, puţine au depăşit magnitudinea 6 pe scara Richter.

Din informaţiile istorice rezultă că înainte de 1901 au fost înregistrate 217 cutremure (cel mai puternic din Timişoara fiind cel din 1879).

În perioada 1901 – 1950, au fost semnalate 129 cutremure, iar in perioada 1951-1999 au fost înregistrate 97 cutremure, provocând pagube minore clădirilor vechi.

Cele mai importante mişcări seismice înregistrate au fost cele din 1991 (12 iulie – cu magnitudinea de 5,7 pe scara Richter, 18 iulie – cu magnitudinea de 5,6 pe scara Richter, respectiv 2 decembrie – cu magnitudinea de 5,5 pe scara Richter).

Se pare că cel mai puternic cutremur din zona Banat a fost cel din 10 octombrie 1879, de la Moldova Nouă, cu o intensitate de VIII şi numeroase replici.

Cutremurele bănăţene sunt caracterizate prin adâncimea mică a focarului (5 – 15 km), zonă redusă de influenţă în jurul epicentrului, mişcări orizontale şi verticale de tip impuls cu durata scurtă, perioade lungi de revenire în aceeaşi zonă.

La astfel de tipuri de seisme, sunt afectate mai mult structurile rigide (zidărie, diafragme, panouri mari) şi mai puţin cele deformabile (cadre din beton armat sau metalice).

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ