Timişoara politică

366

La deschiderea anului universitar, Timişoara a avut onoarea să fie gazda Preşedintelui României.

Acesta, în discursul său, a atins cele trei dimensiuni ale oraşului nostru: Timişoara universitară, Timişoara culturală i Timişoara politică. Dacă despre Timişoara universitară aprecierile au constat în saluturi transmise celor patru rectori prezenţi la manifestare şi aprecieri la adresa universităţilor conduse de aceştia, preşedintele a fost mult mai entuziast atunci când s-a referit la selectarea noastră drept Capitală Culturală Europeană în 2021.

Dar cel mai interesant mesaj al Preşedintelui a fost cel care se referea la dimensiunea politică a oraşului nostru. Aici a încercat să explice importanţa proiectului prezidenţial „România educată”, importanţa tranşării cu celeritate a chestiunii plagiatelor şi, în final, despre miza deosebită a alegerilor parlamentare. Pe scurt, cam astea au fost temele abordate de Preşedinte.

Eu, ca cetăţean, alegător şi contribuabil  timişorean, am avut revelaţia responsabilităţii noastre, acum când trebuie să ajungem să “Luminăm oraşul prin noi”. Implicarea noastră civică nu mai are voie să fie doar o liniuţă în proiectul care a fost declarat câştigator de către comisia de evaluare a oraşelor candidate.

Implicarea civică a timişorenilor nu mai poate să fie doar momentul nostru de glorie din decembrie 1989, subliniată şi în discursul prezidenţial.

Civismul timişorenilor trebuie să se manifeste constant şi să susţină permanent comportamentul civilizat cu care ne place să ne lăudăm atunci când ne aflăm pe alte meleaguri.  Şi acest comportament trebuie să-l manifestăm peste tot în urbea noastră. Şi în tramvaie, când oferim locul părinţilor şi bunicilor noştri, şi în universităţi, când în calitate de conducători de doctorate oprim hemoragia plagiatelor, şi în instituţiile publice, când nu facem rabat de la meritocraţie.

Pare utopic, dar nu este deloc aşa!

Timişoara politică este rezultatul direct al voturilor date de noi.

O să spuneţi că acum partidele prezintă liste, că votul nu mai este uninominal, că nu mai alegem omul, ci partidul, şi că degeaba mergi la vot, că tot politicienii pe care nu-i vrem câştigă.

Nu este deloc adevărat. Şi este simplu de demonstrat, ţinând cont chiar de nemulţumirile Dumneavoastră.

Vă propun să găsim împreună un set de criterii, în funcţie de care să punem, sau nu, stampila pe lista unui partid.

Încep eu: votăm sau nu parlamentarii care şi-au votat şi beneficiază de pensii speciale?

Propuneţi, vă rog, şi Dvs. alte criterii.

Atenţie, criteriile trebuie să fie verificabile. Acesta este un exemplu de civism!

 

P.S. Atenţie: cele de mai sus nu se adresează celor care formează electoratul captiv al partidelor, care a ştiui dintotdeauna pe cine să pună ştampila, ci celor care au îndoieli şi analizează cu discernământ prestaţia partidelor şi pe candidaţii acestora.

1 COMENTARIU

Dă-i un răspuns lui sorin Renunțați la răspuns

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.