Poarta de intrare în România, o ruşine. Gara de Nord din Timişoara aşteaptă de ani buni reabilitarea

638

Timişoara este unul dintre cele mai importante oraşe ale ţării. Este cel mai mare din regiunea de vest şi este legătura noastră cu Europa Occidentală. Timişoara este nod feroviar sau rutier pentru cele mai multe rute ale transportului internaţional de marfă. Însă, deşi Timişoara este deschiderea României spre Occident,  oraşul supranumit de „5 stele” nu are o primă impresie foarte bună în faţa turiştilor care îi calcă pragul.

Timişoara este unul dintre primele oraşe din Europa care au dezvolat o reţea de căi ferate. Chiar şi acum, sistemul de şine din raza Regionalei CFR Timişoara este cel mai mare din ţară. Din păcate, investiţiile de la Guvern au ocolit oraşul de pe Bega şi la fel s-a întâmplat şi în cazul CFR.

Pata neagră cu care orice timişorean ar trebui să se ruşineze este Gara de Nord. Aici ajung trenuri din Serbia şi Ungaria, iar călătorii se îngrozesc uneori de condiţiile care îi întâmpină. De la mizeria din trenuri, unde cu greu te încumeţi să foloseşti toaleta, la mirosul greu de urină din pasajele pietonale de sub peroane, nu lipseşte nimic dintr-un peisaj bacovian.

De-a lungul anilor şi a miniştrilor Transporturilor care s-au perindat prin Guvernele care au condus ţara s-au făcut nenumărate promisiuni de reabilitare a Gării de Nord din Timişoara. Însă promisiunile a rămas la nivel declarativ şi poarta de intrare în ţară pe şine a  rămas la acealşi stadiu.

De abia anul acesta administratorii gării, SNCFR Timişoara a  depus efortul de a investi câteva zeci de mii de lei în zugrăvirea faţadei dinstre bulevard. Efortul nu a trecut neobservat de călători.

„Nu e cum trebuiie, dar văd că au făcut ceva în faţă. Poate încet încet o să o repare pe toată. Este adevărat că curăţenia lasă de dorit, mai ales în pasaje, unde miroase groaznic”, spune un călător CFR.

Gară cu vechime

Prima clădire a gării a fost construită între anii 1897-1899 iar numele ei inițial a fost Josefstadter Bahnhof sau Jozsefvaros Indohaz, în traducere „gara din Iosefin”, după numele cartierului timișorean Iosefin, în care se află. După Unirea Banatului cu România și instaurarea administrației românești la Timișoara, în 1919, gara a fost redenumită în „Gara Domnița Elena”, nume pe care l-a purtat până la al doilea război mondial. În timpul războiului ea a fost puternic bombardată de aviația aliată. Reconstrucția s-a făcut după planurile inițiale, însă în jurul anilor 1970 a fost modernizată și stilul arhitectural schimbat (din 1976). Aspectul este cel actual, dar după prăbuşirea regimului comunist, staţia de trenuri din vest a fost lăsată uitării. Nu s-a mai investit aproape nimic în modernizarea gării şi acum poarta oraşului este criticată de toţi cei ce ne calcă pragul.

Promisiuni peste promisiuni

„Ţinând cont de importanţa istorică, geografică şi economică a Gării de Nord din Timişoara atât pentru locuitorii oraşului, pentru întregul judeţ Timiş cât şi pentru zona de vest a României, CFR a demarat acţiunile necesare în vederea includerii proiectului de investiţii «Modernizarea staţiilor de cale ferată Alexandria, Timişoara Nord, Baia Mare, Satu Mare, Miercurea Ciuc, Târgovişte şi Târgu Jiu» în Master Planul General de Transport şi în Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014 – 2020 în vederea obţinerii finanţării necesare realizării acestui obiectiv de investiţii”, spuneau oficialii Ministeului Transporturilor în 2014, când a fost întocmit Masterplanul de transport al României.

Deocamdată nu au fost oferite date concrete legate de demararea efectivă a unei astfel de lucrări, pentru că nici nu există certitudini legate de obţinerea finanţării. Salutar este că măcar s-a conturat un buget, care e unul generos, raportat la întregul proiect de investiţii.

„Valoarea estimativă a obiectivului de investiţii este de 40 de milioane de euro, iar pentru modernizarea staţiei de cale ferată Timişoara Nord valoarea estimativă este de 16 milioane de euro. Promovarea proiectului reprezintă obiectiv prioritar pentru CFR şi după obţinerea finanţării din Programul Operaţional Infrastructură Mare vor demara procedurile de achiziţie publică”, menţiona  ministrul  Transporturilor, Dan Marian Costescu, în 2016.

Promisiuni au fost lansate de toate guvernele care au condus România de după 89 încoace, dar niciuna nu a trecut de stadiul de  hârtie. După problemele iscate de constructorul francez care a atacat în instanţă proiectul de reabilitare a Gării de Nord, niciun Executiv nu s-a mai încumetat să realizeze un proiect fezabil pentru modernizarea Gării de Nord a Timişoarei.

„Şi în acest an există planuri de continuare a reabilitării Gării de Nord din fonduri proprii. Vom regândi spaţiile comerciale, vom scoate chioşcurile care sunt acum şi vom amenaja nişte spaţii comerciale ale Regionalei CFR, ca să nu mai arate ca la piaţă. Ce s-a făcut până acum a fost mai degrabă o igienizare. Dar atât s-a putut realiza cu fondurile proprii, în lipsa banilor promişi pentru o modernizare corespunzătoare. Noi sperăm că totuşi se va reuşi până la urmă să se demareze această reabilitare de amploare, pentru că Timişoara Nord este singura gară dintre staţiile CFR din oraşele mari care a rămas într-o asemenea situaţie deplorabilă”, ne-a declarat Petrică Stoian, liderul timişean al sindicatului feroviar Mişcare-Comercial.

Teoretic, Statul avea banii necesari pentru reabilitare din 2003, când Compania Na­ţională de Căi Ferate SA a contractat un credit extern în valoare de 24 de milioane de eu­ro, de la BERD, finanţarea fiind garantată de către Româ­nia, reprezentată de Ministerul Finanţelor Publice, pentru exe­cuţia de lucrări de modernizare a cinci mari staţii de cale ferată din ţară – Constanţa, Iaşi, Cluj, Timişoara şi Craiova –, precum şi pentru servicii legate de su­per­vizarea lucrărilor, care au fost atribuite de la Bucureşti. Dacă în cazul celorlalte patru sta­ţii CFR lucrurile au fost puse în practică întocmai, la Timişoara s-au împotmolit din cau­za neînţelegerilor cu antrepre­norii. Banii au rămas la dispozi­ţia Statului român până în 2013, când perioada de acordare a expirat.

Teoretic, proiectul de modernizare a Gării de Nord Timişoara a rămas acelaşi, vizând refacerea faţadei clădirii, construirea unui lift exterior de sticlă, construirea şi amenajarea unor spaţii comerciale, modernizarea zonelor publice, a intrărilor, a pasajelor subterane, a grupurilor sanitare din zonă şi a caselor de bilete.

LĂSAȚI UN MESAJ