Jumătate dintre familiile din România locuiesc în maxim două camere, cele mai multe având trei membri

31

Aproape jumătate dintre familiile din România locuiesc într-un spaţiu cu una sau două camere, iar 40% dintre acestea au trei membri, 32% au 4 membri, iar 20% au 5 membri, potrivit unui studiu realizat de IRSOP pentru BCR Banca pentru Locuinţe.

Potrivit analizei, în mediul urban, ponderea familiilor care trăiesc în maxim două camere ajunge la 57%, din totalul de 7,47 milioane de gospodării din România.

Studiul relevă că trăiesc în maximum două camere 40% din familiile cu 3 persoane, 32% din familiile cu 4 persoane, 20% din familiile cu 5 persoane şi 20% din familiile cu 6 persoane.

Din totalul gospodăriilor, o treime nu au grup sanitar, chiar şi la oraşe (8,5%), iar tot atâtea nu sunt prevăzute cu baie/duş.

Doar 15% dintre locuinţe sunt construite după anul 2000, iar în perioada 2000-2002 s-au construit 197.541 de locuinţe, cererea actuală fiind de un milion de locuinţe noi numai în mediul urban.

„Studiile au constatat că oamenii înghesuiţi în spaţii supraaglomerate au performanţe intelectuale mai scăzute, devin mai retraşi din punct de vedere social şi mai puţin toleranţi în relaţiile interumane. Cercetările făcute de IRSOP pe această temă arată că oamenii care provin din familii numeroase înghesuite în spaţii strâmte raportează o creştere a iritabilităţii, a frustraţiei, a senzaţiei de constrângere şi a sentimentului că nu au control asupra vieţii proprii”, a declarat într-un comunicat directorul IRSOP, Petre Datculescu.

El arată că efectul cel mai grav al supraaglomerării locative îl reprezintă instalarea resemnării. Astfel, oamenii se descurajează şi se obişnuiesc cu ideea că nu vor putea depăşi inconfortul în care trăiesc.

„Acest efect psihologic se numeşte neajutorare învăţată (learned helplessness) şi apare atunci când oamenii realizează că nu există scăpare, pentru că forţele proprii sunt insuficiente, iar ajutorul extern este absent. Familiile înghesuite nu au nevoie de compasiune, ci de ajutor, care se traduce prin acces la finanţare, prin politici şi strategii guvernamentale de îmbunătăţirea locuirii şi mai ales prin conştientizarea publică a riscurilor traiului înghesuit”, mai spune Datculescu.

LĂSAȚI UN MESAJ