Concert simfonic extraordinar cu arii de Enescu, Mozart și Brahms, la Filarmonica Banatul. Avancronica!

25

Miercuri, 29 noiembrie, de la ora 19.00, la sala Capitol a Filarmonicii Banatul din Timișoara (bv. CD Loga nr. 2), se va desfășura concertul simfonic săptămânal pentru a nu interfera cu mica vacanță prilejuită de cele două mari sărbători: Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României – joi, 30 noiembrie și Ziua Națională – vineri, 1 decembrie.

Astfel, melomanii vor putea asculta Concertul pentru două piane şi orchestră nr.7 în fa major de Wolfgang Amadeus Mozart, Simfonia concertantă pentru două piane şi orchestră de coarde op.5 de Dinu Lipatti, Preludiu la unison şi Menuet lent din Suita nr.1 op.6 de George Enescu şi Variaţiuni pe o temă de Haydn op.56 de Johannes Brahms.

“Mozart a compus trei concerte pentru pian în anul 1886, între care şi cel pentru trei piane şi orchestră în fa major, nr.7.  Se mai numeşte şi Londron, pentru că a fost compus pentru Contesa Antonia Londron şi pentru ficele sale, Aloysia şi Giuseppa. Mai târziu, Mozart a transcris acest concert pentru două piane, probabil pentru a-l interpreta împreună cu sora sa, Maria Anna, alintată în familie sub numele Nannerl. Este varianta pe care o vom asculta joi seara. Din păcate, Constantin Lipatti- cu nume de alint Dinu, despre care se credea că va fi una dintre cele mai proeminente figuri muzicale ale secolului XX, a murit la 33 de ani datorită unei forme de leucemie (limfogratulomatoză) cunoscută în mediul medical drept boala lui Hodkin.

S-a născut acum 100 de ani, la 19 martie 1917, la Bucureşti într-o familie de diplomaţi. La 4 ani a început studiul pianului având profesori foarte buni. La Paris, marele pianist Alfred Cortot spunea că nu mai are ce să-l înveţe. În 1934, când Lipatti a participat la Viena, la concursul internaţional pentru pian şi i s-a acordat doar premiul al doilea, Cortot aflat în comisie, a părăsit sala indignat. Naşul său a fost marele geniu, George Enescu. A început o carieră solistică fulminantă sub conducerea marilor dirijori ai vremii. Toţi muzicienii din Europa îl admirau, îl înconjurau cu prietenia lor şi-i prevedeau un viitor extraordinar. N-a fost să fie, cu toate că pentru a procura nou descoperitul medicament – cortizon – mari artişti precum Menuhin, Stravinsky, Munch şi alţii, au contribuit cu mari sume de bani. De la el ne-au rămas doar câteva imprimări şi câteva compoziţii, majoritatea pentru pian.

Ambele duble concerte vor fi interpretate de pianiştii Manuela Iana-Mihăilescu şi Dragoş Mihăilescu. Concertul orchestrei simfonice va continua cu un preludiu unic în istoria muzicii – cel compus de George Enescu în deschiderea Suitei pentru orchestră nr.1, în do major op.9. Este celebrul Preludiu la unison, o idee genială, o melopee infinită cu caracter cvasi improvizatoric. O întreagă orchestră de coarde va cânta la unison, ca o singură vioară. Doar după măsura 80 va apare şi un timpan în tremolo, într-o nuanţă discretă.

Această pagină, probabil unică în literatura simfonică mondială, a constituit un gest de curaj artistic al unui tânăr de numai 21 de ani, într-o perioadă dominată de armoniile sofisticate ale expresioniştilor francezi. Inspirată de monodia cântecului nostru popular, desfăşurarea melodică are o libertate expresivă ce nu are nevoie de armonie sau polifonie. Există o unitate între Preludiu şi următoarea parte — Menuet lent. De aceea au fost programate împreună.

În ultima parte a serii, cei prezenți vor putea asculta Variaţiunile pe o temă de Haydn de Johannes Brahms. Lucrarea nu este prima de acest fel din creaţia lui Brahms. Arta sa variaţională a debutat cu şirul de variaţiuni pentru pian şi a culminat cu variaţiunile din finalul Simfoniei a IV-a. Frumoasa temă este o veche melodie de coral, mai precis Coralul Sfântului Anton, pe care Haydn a folosit-o, îmbunătăţind-o puţin. Brahms a găsit-o în manuscrisele deţinute de biograful lui Haydn – Ferdinand Pohl. Au fost publicate două versiuni – una pentru două piane desemnată op. 56b şi alta, orchestrală op.56a.  Prima audiţie a fost în 1873, la 2 noiembrie, la Viena, unde a fost primită cu ovaţii. Acelaşi succes l-a avut după aceea, la 5 februarie 1874, în celebra sală Gewandhaus din Leipzig. Până azi lucrarea a avut o remarcabilă carieră pe scenele de concert, fiind iubită de publicul meloman.

Concertul simfonic de miercuri 29 noiembrie va fi dirijat de maestrul Gheorghe Costin”, a declarat concert-maestrul Filarmonicii Banatului, Mircea Tătaru.

 

LĂSAȚI UN MESAJ