Moromeţii a apărut în 1955 şi a avut un rol important în transformările prozei româneşti. După romanul lui Marin Preda se scrie altfel despre ţărani şi, în general, altfel va arăta proza românească. Dar înainte de Moromeţii? Înainte de Moromeţii, Marin Preda încerca să se supună, şi el, comandamentelor epocii. Nu putea să intre în prima linie a scrisului cu Întâlnirea din pământuri, care nu se lega de comandamentele realismului socialist. Dar e între prozatorii tineri care participă din plin la viaţa literară, aşa că Desfăşurarea va fi o bună recomandare în faţa oficialilor: e un roman pe care îl rescrie după modificările cerute de sus. Moromeţii e primul roman care se sustrage comandamentelor socialiste, dar şi cartea unui ţăran exemplar: Ilie Moromete. Din 1956 ştim că există, în literatura română, un mare personaj. Şi o familie: Moromeţii.
Când apare filmul Moromeţii lui Stere Gulea — 1987 — au trecut mai bine de trei decenii de când romanul e citit, recitit, comentat de generaţii întregi. Stere Gulea a dat un film mare fiindcă a citit cu atenţie romanul: acestea sunt personajele lui Marin Preda, aduse pe ecran de Victor Rebenciuc şi de Stere Gulea. Acesta e romanul pe care îl ştim, aceasta e lumea regăsită de filmul Moromeţii (1987).
Dar în Moromeţii, volumul al doilea? Da, va repeta Marin Preda, el este Nicolae Moromete. El este personajul care devine activist de partid, care exprimă şi nu exprimă politica partidului. Era în anii şaizeci, dictatul politic funcţiona. Activistul de partid trebuia să fie personajul pozitiv, colectivizarea nu era o crimă. Ca să dea partea a doua a filmului, deci ca să realizeze Moromeţii II, regizorul reciteşte amintirile lui Marin Preda. Amintirile adolescentului, dar şi istoria anilor ’45–’46, prin care trece satul… lui Marin Preda. Cum Nicolae citeşte mereu, cum vrea o nouă religie şi cum are prieteni care l-ar apropia de comunism. Cum ajunge în Bucureşti, cum e citit, cum Miron Radu Paraschivescu îl consideră genial. Sunt pagini extrase din publicistica lui Marin Preda, din amintirile lui, din
alte romane „ale amintirilor” prediste. Stere Gulea reciteşte şi încearcă să dea coerenţă unei mărturii — unui destin de scriitor. Moromeţii II nu mai este un film despre romanul lui Marin Preda, ci este un film despre Marin Preda. Dacă filmul lui Stere Gulea, Moromeţii II, se încheie cu moartea lui Ilie Moromete, Moromeţii III ar trebui să se încheie cu moartea lui Nicolae Moromete. Adică a lui Marin Preda.
P.S.: Moromeţii II e creaţia lui Stere Gulea. Azi, unul dintre cei mari regizori ai noştri.