Vremea destul de neprielnică a fost îmbunată cu fanche și horincă

227

Muzeul Satului Bănățean din Timișoara este un loc de activități vii, pline de trăire spirituală. Nu este doar un simplu loc de depozitare a obiectelor din vechime. Aici au loc interesante și bogate activități legate de etniile ce trăiesc pe aceste meleaguri de multe sute sau doar de zeci de ani. În acest sfârșit de săptămână a fost rândul comunității ucrainiene să se prezinte în fața publicului avid de frumos.

La Casa Ucraineană din cadrul muzeului de la Pădurea Verde a avut loc cea de-a cincea ediție a a evenimentului cultural „Creatori de artă ucraineni”, organizat de Uniunea Ucrainenilor din România, filiala Timiș. Unul din principalii organizatori este inimoasa realizatoare de emisiuni de televiziune ale etniilor conlocuitoare, Mihaela Bumbuc, ce se ocupă chiar de la început de această întâlnire de suflet. Nu trebuie uitat faptul că dânsa chiar a reprezentat, la un moment dat, minoritatea ucraineană în Consiliul Local Timișoara.

S-au reunit în curtea casei lor tineri și bătrâni ce au ceva de spus în limba lor fie că sunt pictori, meșteri populari ce încondeiază ouă, cos, țes sau fac caricaturi. Nu au lipsit tinerii artiști din ansamblurile folclorice din toată zona locuită de minoritatea lor.

Au ținut să participe artiști din județele Arad, Timiș, Caraș-Severin, Suceava și Maramureș. Ucrainienii din satele bănățene sunt în general printre cei mai noi locuitori. Unii sunt veniți de doar 10, 20 sau 35 de ani, în general din satele maramureșene, dar sunt și familii venite chiar din țara vecină. Dar sunt și sate unde trăiesc de peste un secol. În toată această perioadă, mai lungă sau mai scurtă de timp, au păstrat vii cât mai multe elemente din traiul lor, de la îmbrăcăminte, mod de viață, până la limbă și cultură. Chiar dacă toată lumea vorbește foarte bine limba română (fără accent) nici nu se pune problema de a-și pierde identitatea.

Standurile au fost pline de obiecte frumoase, migălite cu drag. Din Gotlob a venit Maria Crișan cu coronițe specifice lucrate manual și împodobite cu flori. Din Darova a venit Maria Șuldac cu o bogată colecție de haine de păpuși, costume naționale, prosoape, cergi sau trăistuțe. De amintit că dânsa este în posesia a peste 300 de păpuși cu port popular.

Din zona Lugojului a venit Ileana Teslăvici cu costume populare elaborate după tehnici mai noi și mai stilizate decât cele foarte vechi. De la atelierele dânsei se îmbracă aproape toate ansamblurile folclorice ucrainiene din toată țara.

Din părţile arădene au venit obiectele de lut, fie ele cele clasice de olărit cât și măiestre mulaje reprezentând cam orice se poate închipui. Copiii erau îndemnați să ia parte și să coloreze acestă ceramică.

De la Suceava a venit o adevărată galerie de pictură în ulei pe pânză. Dar și două doamne din localitatea suceveană Paltinu ce încondeiau pe loc ouă de Paști după metoda veche, ce folosește ceara. Aurica Aneci și Aurelia Ciuverca au predate primele noțiuni pe loc copiilor.

O familie din Maramureș a ținut să aducă un vechi război de țesut ce are peste o sută de ani și au arătat pe loc ce poate face mașinăria. Nu au lipsit cergile, cămășile inflorate sau carpetele.

Nimeni nu a rămas flămând. Mirosul îmbietor al tradiționalelor fanche (gogoși) sau hremleche au îmbiat pofticioșii. Nu au lipsit bucatele tradiționale. Unele au fost coapte chiar în cuptorul din curte, după rețete simple de pe timpuri, mai cu seamă cozonaci și colaci. De la Racovița a venit și o horincă făcută la cazan (nu de fabrică) ce a mai deschis pofta de discuții.

Tinerii interpreți au prins curaj și au evoluat cu aplombul marilor artiști. Trebuie amintită tânăra Melisa Bumbuc, ce promite mult în muzică. Familia Hrin a fost pe scenă cu mama, tatăl și tânăra Nicoleta. Tot acum a debutat și nou înființata formative Huțulii Banatului.

Artistul plastic Boris Covali-Lepei a fost încântarea celor mici. Pe loc și din câteva trăsături meșteșugite realiza caricaturile copiilor prezenți.

Directorul Muzeului, Dan Radosav, a subliniat importanța unor astfel de manifestări ce duc mai departe tradițiile unei comunități ce știe să se bucure de vechimea sa. Liderii ucrainienilor, prin organizatoarea Mihaela Bumbuc, deja au promis câteva surprize interesante pentru anul viitor. Semn că deja se lucrează la următoarea ediție.

LĂSAȚI UN MESAJ