Volumul „Povestea lui Kullervo”, de J.R.R.Tolkien, lansat în premieră la Timișoara

61

Pasionații de carte timișoreni sunt invitați joi, 11 iulie, începând cu ora 18.00, la librăria Esotera (str. Lucian Blaga, nr.2), pentru a participa la lansarea volumului Povestea lui Kullervo, de J.R.R.Tolkien. Evenimentul va avea loc în compania traducătorului – Alexandru Maniu, a profesorului Sorin Ciutacu de la Facultatea de Litere UVT și a scriitorului Cristian Vicol.

Povestea lui Kullervo este una dintre primele scrieri ale faimosului autor de fantasy, din care au luat naștere întâi limbile elfice și mai apoi legendariumul – un univers mitologic construit ca un mozaic, cu migală, de-a lungul deceniilor, din care au purces în chip aproape firesc Hobbitul și ulterior Stăpânul inelelor.

Cartea spune povestea unui tânăr blestemat, care este vândut ca sclav și care jură să se răzbune pe magicianul care i-a omorât tatăl. Kullervo, fiul lui Kalervo, este probabil cel mai tragic personaj al autorului. Tolkien însuși afirma că Povestea lui Kullervo a fost „sămânța încercărilor mele de a scrie legende” și „o piatră de hotar în legendele Primei Vârste”. Kullervo este, în mod clar, o versiune mai veche a lui Túrin Turambar, eroul tragic din Silmarillion.

Povestea lui Kullervo, versiunea în proză a ciclului Kullervo din epopeea finlandeză și careliană Kerval, a fost scrisă de Tolkien pe când era student la Exter College, Oxford, în 1914-1915. Aceasta a fost o perioadă dificilă pentru autor, iar acest lucru este reflectat în subiectul și temele cărții, care este însă o piatră de temelie a universului ficțional inventat de scriitorul britanic.

Vă așteptăm!

1 COMENTARIU

  1. Mae govannen,

    Trebuie menționat faptul că, în mod contrariu cu ceea ce este scris în acest articol, povestea lui Kullervo nu este o creație ce aparține ilustrului John Ronald Reuel Tolkien, ci este o adaptare în proză al unui poem finlandez: “Kalevala”, ce descrie soarta tragică a unui erou legendar al poporului finlandez (vezi la români ciobanul moldovean din “Miorița”). Tolkien menționa într-o scrisoare din 1914 că “încerc să transform una dintre povești [ale Kalevalei] – care este cu adevărat una nemaipomenită și cu adevărat tragică – într-o nuvelă”.
    Într-adevăr povestea tragică a eroului din Primul Ev al Pământului-de-Mijloc, Túrin Turambar, este în cea mai mare parte influențată de povestea lui Kullervo, dar aceasta nu este singura. Tolkien, într-o scrisoare către Walter Waldman mai menționează ca surse de inspirație și poveștile lui Sigurd (Völsunga), ale lui Oedipus cât și ale lui Milan Toplica (un erou sârb).
    În cele din urmă, limbile elfice, Quenya și Sindarina își au originile chiar în copilăria autorului, fiind o mică distracție pentru el și prietenii lui. Nu au nici o legătură cu “Povestea lui Kullervo”, poate doar faptul că limba Quenya târzie a fost influențată de finlandeză, între timp ce Sindarina este influențată de velșă (galeză). Însăși Tolkien menționează faptul că legendariumul (totalul lucrărilor care se petrec în Arda) a fost creat ca un spațiu care să complementeze limbile deja create. Autorul va începe să contureze în luna mai a anului 1917, pe fronturile de la Somme, prima poveste ce se petrece în Pământul-de-Mijloc, povestea de dragoste a lui Beren și Lúthien. “The Hobbit”, cu faimosul său început “In a hole in the ground there lived a Hobbit…” a fost concepută ca o poveste în afara legendariumului, dar care indirect a fost influențată de acesta (Elrond, Gondolin, relația Arkenstone – Silmarilii). Numai după ce a fost publicat “Stăpânul Inelelor”, opera ce o preceda a intrat în mod oficial în mitologia Pământului-de-Mijloc. Dar revenind la ideea precedentă, în legendariumul lui Tolkien, există trei mari opere, care au cea mai mare magnitudine pentru creația lui: “Beren și Lúthien”, “Căderea Gondolinului” și nu în ultimul rând “Copii lui Húrin”, opere create pe baza unor experiențe de viață ale marelui autor englez și adstratul ce are în substrat limbile create în copilărie de către acesta.

    Namárie!

LĂSAȚI UN MESAJ