După un an 2024 lipsit de strălucire, economia României era pe cale să prindă viteză la începutul anului 2025, datorită construcțiilor, agriculturii și serviciilor, precum și a perspectivelor mai bune de export. Cu toate acestea, incertitudinile generate de impunerea taxelor comerciale de către SUA, dar și volatilitatea fiscală sporită ar putea duce la scăderea exporturilor, a investițiilor și a consumului, arată prognoza de primăvară publicată luni de Comisia Europeană.

Asta ar avea ca efect o creștere moderată a PIB-ului real, de doar 1,4% în 2025, sub potențialul economiei mai arată analiza Comisiei, care mai estimează că inflația va scădea, dar va rămâne ridicată, în timp ce șomajul va scădea marginal.

Deficitul bugetar general a fost de 9,3% din PIB în 2024, alimentat de creșteri foarte mari ale salariilor și pensiilor din sectorul public. Acesta va scădea modest la 8,6% din PIB în 2025 și 8,4% în 2026.

Creștere modestă în contextul unei incertitudini ridicate

Sentimentul economic a rămas în teritoriu pozitiv la începutul anului 2025, în ciuda dificultăților economice și a incertitudinii persistente, mai arată documentul citat.

Construcțiile, agricultura și serviciile de transport prezintă au perspective bune, ajutate și de statutul de membru Schengen și de modernizarea infrastructurii. O revenire puternică a construcțiilor rezidențiale, împreună cu investițiile robuste finanțate de UE în infrastructura publică, sunt de bun augur pentru o redresare a investițiilor, în ciuda faptului că investițiile private au fost afectate negativ de incertitudinea fiscală pronunțată și de volatilitatea geopolitică, mai spun experții CE.

Deși România are un comerț limitat cu SUA, creșterea tarifelor vamale de către SUA va limita redresarea exporturilor României, din cauza impactului negativ asupra partenerilor comerciali ai României din UE.

Deficitul de cont curent se va reduce lent, dar va rămâne la niveluri încă ridicate, apropiate de 8% din PIB în 2025 și 7% din PIB în 2026. Riscurile la adresa prognozei sunt înclinate în sens negativ, în special dacă incertitudinea fiscală internă persistă, iar cererea externă va fi afectată mai mult decât estimăm.

Creșterile salariale vor încetini pe parcursul orizontului de prognoză

Tensiunile de pe piața muncii s-au atenuat, iar creșterea ocupării forței de muncă va continua atât în ​​2025, cât și în 2026, susținută în principal de angajările din sectorul privat.

Se preconizează că rata șomajului va scădea în continuare, până la aproape 5% până la sfârșitul anului 2026.

Creșterea de două cifre a salariilor nominale a continuat în 2024, afectând competitivitatea, dar ritmul creșterilor salariale se va modera semnificativ pe parcursul orizontului de prognoză.

Înghețarea salariilor din sectorul public a fost adoptată în decembrie 2024, iar introducerea unui mecanism de stabilire a salariului minim în februarie 2025 va limita probabil noi creșteri semnificative ale salariilor din sectorul privat.

Procesul de dezinflație va rămâne dificil

După o scădere notabilă a inflației IAPC (indicele armonizat al prețurilor de consum) la 5,8% în medie în 2024, este probabil ca dezinflația să continue, dar mai lent în 2025. Inflația generală, excluzând energia și alimentele, în special serviciile, rămâne persistentă, iar eliminarea plafonării prețurilor la energia electrică pentru gospodării va impulsiona creșterea prețurilor la energie.

Per total, se preconizează că inflația medie IAPC va scădea marginal la aproximativ 5% în 2025 și va urma o tendință descendentă mai pronunțată, sub 4% în 2026.

Deficitul guvernamental va scădea treptat în 2025 și 2026

Deficitul bugetar general al României a ajuns la 9,3% din PIB în 2024, alimentat de creșteri semnificative ale salariilor din sectorul public, ale plăților de dobânzi și ale pensiilor.

La sfârșitul anului 2024, parlamentul a adoptat un pachet de măsuri de consolidare fiscală în valoare de aproximativ 2% din PIB.

Pachetul include o înghețare nominală a salariilor și pensiilor din sectorul public și măsuri privind veniturile în valoare de 0,3% din PIB. Prin urmare, se preconizează că deficitul va scădea la 8,6% din PIB în 2025 și, în condițiile unor politici neschimbate, la 8,4% în 2026.

Această prognoză nu include impactul reformei fiscale și al altor măsuri planificate în Planul fiscal-structural pe termen mediu al României, care, dacă este conceput corespunzător și implementat la timp, au potențialul de a reduce semnificativ deficitul în 2025 și, într-o măsură mai mare, în 2026.

Se preconizează că datoria publică va crește de la 48,9% din PIB în 2023 la aproximativ 63% din PIB în 2026, în principal din cauza deficitelor publice ridicate și a unei creșteri preconizate a costurilor cu dobânzile.

Sursa: .https://hotnews.ro