Nouă puncte din Timișoara în care au avut loc evenimente marcante în timpul Revoluției din Decembrie 1989 vor fi amenajate și scoase în evidență cu ajutorul unor monumente realizate din plăci de granit turcoaz, încadrate de o bandă din bronz.
Amenajările, realizate în cadrul proiectului „Traseul Revoluției din Decembrie 1989 în Timișoara”, costă aproximativ 1,3 milioane de euro, bani din PNRR, și sunt realizate de o firmă a soției lui Adriean Videanu, specializată în astfel de lucrări.
În câteva puncte din oraș, granitul turcoaz a fost deja montat, iar mai multe surse au confirmat pentru Libertatea că granitul folosit la Timișoara este adus din Iran, țară în care iranienii se revoltă împotriva regimului chiar în aceste zile. De asemenea, Iranul este ultima țară pe care Nicolae Ceaușescu a vizitat-o înainte de a fi înlăturat de la putere și executat, în Decembrie 1989.
„Nu este doar un omagiu adus trecutului”
„Proiectul «Traseul Revoluției» din Timișoara are ca obiectiv principal păstrarea vie a memoriei evenimentelor din decembrie 1989, într-o manieră accesibilă atât localnicilor, cât și turiștilor. Finanțat prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), acest traseu va oferi o imagine completă a locurilor esențiale unde s-a scris istoria luptei anticomuniste, în Timișoara – orașul care a dat tonul Revoluției din România”.
Astfel este descris de Primăria Timișoara „Traseul Revoluției”, pentru care licitația de aproape 1,3 milioane euro a fost câștigată de firma Theda Mar Design, deținută și administrată, conform termene.ro, de Miorița Videanu, soția fostului ministru Adriean Videanu.
Potrivit autorităților locale din Timișoara, proiectul aflat în execuție „este un efort simbolic și educativ de a conecta nouă locații istorice cheie, unde au avut loc momente decisive”.
Justificarea granitului turcoaz
Proiectantul Traseului Revoluției de la Timișoara este firma Q Group Proiect, condusă de arhitectul Constantin Goagea. Într-un document care însoțește un proiect supus votului în consiliul local, proiectantul lucrării de la Timișoara explică alegerea culorii turcoaz pentru granitul din „Traseul Revoluției”.
„Ideea moștenirii Revoluției, această respirație liberă a noastră, a condus și la ideea de a alege culoarea turcoaz pentru a marca intervențiile care fac obiectul proiectului. Ideea de a marca pământul cu o culoare apropiată de a cerului este un mod de a celebra acest moment eroic. Materialele propuse în proiect, granit turcoaz și bronz, asigură rezistența și durabilitatea intervențiilor”, este justificarea firmei de arhitectură.
În documentul amintit, proiectantul subliniază că „intervențiile spațiale propuse prin proiect reprezintă în același timp obiecte și locuri”.
„Au valoare de reper și de memorie – sunt așezate în poziții cheie, cu vizibilitate maximă, sunt puternice și recognoscibile – însă sunt și discrete, fiind așezate în cel mai puțin intruziv mod posibil. Sunt complet accesibile și incluzive, permițând utilizări și apropieri dintre cele mai diverse. Nu presupun schimbări de infrastructură, nu agresează clădirile sau alte elemente de patrimoniu sau vegetația existentă, sunt respectuoase cu monumentele existente, statui sau plăci memoriale”, mai explică firma de arhitectură, potrivit căreia suprafața totală a celor nouă puncte din traseu este de 501,72 mp.
Traseul Revoluției, în așteptarea plăcilor de bronz
Începute în toamna anului 2025, lucrările la Traseul Revoluției au fost suspendate pe perioada Sărbătorilor. Muncitorii au apucat să monteze granitul turcoaz, dar încă nu au fost aplicate plăcile de bronz care vor avea un cod QR integrat.
Potrivit viceprimarului Ruben Lațcău, bronzul testat inițial nu era suficient de calitativ.
„Am schimbat soluția de la bronz turnat la o altă soluție. Asta, în mod evident, a însemnat noi furnizori și noi timpi, care sunt în lucru. Comunicarea din partea executantului este că, undeva în ianuarie-februarie, aceste bronzuri vor fi finalizate și vor putea fi integrate”, a declarat Ruben Lațcău, pentru Libertatea.
Viceprimarul a mai declarat că „Traseul Revoluției” nu este o lucrare de construcție obișnuită, ci vorbim de „monumente orizontale în spațiul public”.
„În mod evident, criteriul superior și ultim după care le judecăm este calitatea. Suntem dispuși să modificăm timpii și parametrii proiectului astfel încât aceste monumente orizontale să poată ajunge la un nivel înalt de calitate și să poată fi o mândrie pentru Timișoara pentru decenii”, a mai declarat Lațcău.
Granitul turcoaz, adus din Iran. Mai putea fi importat din Brazilia sau Indonezia
Surse Libertatea au dezvăluit că granitul turcoaz montat deja în mai multe puncte din Timișoara a fost adus din Iran. Viceprimarul Lațcău a confirmat, spunând că un astfel de material este foarte greu de găsit.
„Am găsit puține cariere în lume care au acest tip de granit: în Brazilia, în Iran și în Indonezia. Cel pe care îl avem acum provine din Iran. Am avut mostre și din Brazilia, dar am ales, până la urmă, această variantă pentru că este cea mai asemănătoare cu propunerea proiectantului”, a declarat Ruben Lațcău, pentru Libertatea.
La rândul, său, proiectantul lucrării, arhitectul Constantin Goagea, a declarat că „proveniența este destul de limpede pentru că acea culoare de granit nu se găsea în foarte multe locuri”.
„Noi am indicat niște cariere pe care le aveam atunci la dispoziție, acum trei ani sau când s-a făcut proiectul. Pe vremea aia nu era război. Era cu totul altceva când l-am propus noi”, a explicat arhitectul Goagea.
Proiectantul lucrării a mai declarat că mostrele prezentate de executantul lucrării înainte de punerea în operă au arătat că acesta este modelul de granit gândit de arhitecți pentru „Traseul Revoluției” de la Timișoara.
„Nu cred că materialele pot fi învinovățite ideologic”
Întrebat dacă simbolistica „Traseului Revoluției” de la Timișoara poate fi afectată de importul granitului din Iran, o dictatură, arhitectul Constantin Goagea a declarat că o astfel de interpretare este forțată, chiar abuzivă.
„Recunosc că este o perspectivă ușor ideologizată asupra materialelor de construcție. Nu țin minte ca în viața mea să fi făcut vreo apologie a vreunei dictaturi, tiranii, sau ca acest proiect să promoveze vreo valoare ideologică de natură totalitară. Din contră, suntem exact de partea cealaltă a lucrurilor. Nu cred că materialele pot fi învinovățite ideologic.
Mă iertați, dar mi se pare că mergem puțin cam departe cu sugestia că, pentru că le-am luat dintr-o dictatură, există o problemă simbolică. Cred că România are relații comerciale oficiale cu China. După toate standardele, dacă dorim să discutăm aceste aspecte, ajungem foarte departe. Haideți să nu mergem în direcția aceasta, pentru că este complet greșită. Ar fi total nepotrivit”, a declarat arhitectul Constantin Goagea.
Ideea arhitectului Goagea este împărtășită de viceprimarul Lațcău. „Originea pietrei nu are o simbolistică în sine. Piatra vrea să fie o piatră specială, care să aibă un limbaj estetic în colaborare cu bronzul special. Nu vorbim despre importanța originii bronzului sau a originii pietrei. Platforma digitală pe care deja o avem, ceea ce vor reprezenta aceste monumente, textele care vor fi marcate în bronz – acestea sunt cele care au importanță, nu originea pietrei. În România, în primul rând, nu am reușit să găsim o astfel de piatră”, a declarat Ruben Lațcău.
„Dacă aduci piatra din China este mai ieftin decât dacă o cumperi de la noi”
Fost președinte al Ordinului Arhitecților din România, arhitectul Șerban Sturdza, implicat și în proiectul de reabilitare a Pieței Victoriei din Timișoara, unde se regăsesc două monumente din „Traseul Revoluției”, a declarat pentru Libertatea că proveniența granitului folosit în proiectul de la Timișoara nu afectează în niciun fel simbolistica, alegerea granitului având în spate, cel mai probabil, serioase argumente de ordin economic.
„Cred că este puțin deplasat accentul care s-ar putea pune pe această întrebare din cauza faptului că, în momentul de față, din punctul de vedere al diversității pietrelor, al calității și al prețului, este mult mai convenabil să faci aprovizionarea din țări care au cariere foarte bine puse la punct. Din punctul meu de vedere, acesta este și un paradox. Trebuie să vă spun că dacă aduci piatra din China este mai ieftin decât dacă o aduci de la noi, chiar și în situația în care ai găsi o piatră similară în România”, a declarat Șerban Sturdza.
Cunoscutul arhitect a mai spus că „nu îl îngrijorează deloc chestiunea provenienței pietrei”, mai ales că „și în alte părți, la construcții foarte importante și pretențioase, cum ar fi lăcașuri de cult sau alte lucrări de acest tip, piatra este adusă frecvent din Iran, pentru că acolo manopera este mult mai ieftină”.
„Este vorba, de fapt, de factori economici, de diversitate și de calitate. Dacă vrei să iei cele mai bune roșii, le cumperi din România. Este clar. Dar dacă vrei cele mai bune mandarine, le iei din altă parte. Chestiunea ține, într-adevăr, de un calcul și de niște criterii care nu țin neapărat de aspectele autohtone. Dacă noi am avea piatra necesară și forța de muncă potrivită, probabil că ar fi foarte bine să producem totul aici. Dar dacă nu le avem, atunci luăm piatra de unde se poate și de unde o putem transporta”, a mai declarat Șerban Sturdza pentru Libertatea.
Sorina Jecza, doctor în arte vizuale: „Din bube, mucegaiuri și noroi se pot crea valori noi”
Doctor în arte vizuale și cofondatoare a Fundaţiei TRIADE din Timişoara, cu peste 200 de expoziții culturale în portofoliu, Sorina Jecza a explicat, la rândul său, că „în general, o operă de artă înnobilează orice fel de material și transcende, de fapt, materialitatea într-o valoare care nu mai este legată de suma micilor detalii – sau a marilor detalii – legate de materialul din care este făcută”.
„Pe de altă parte, dacă este vorba să gândim simbolic, dacă îmi aduc bine aminte de versurile lui Arghezi, care spun că «din bube, mucegaiuri și noroi se pot crea valori noi», atunci aș spune că nu are niciun fel de relevanță de unde provine un material sau altul, pentru că materialul nu mai există în sine. Materialul este transferat într-un alt registru”, a punctat Sorina Jecza.
Experta în arte vizuale a mai subliniat că simbolistica granitului din Iran folosit în „Traseul Revoluției” de la Timișoara poate fi exploatată și în sensul în care „un material lipsit de noblețe sau de prestanță, prin refolosirea lui într-un scop pozitiv, simbolic, nobil, poate fi absolvit, poate fi cumva curățit de încărcătura lui negativă”.
„Ce a făcut Revoluția altceva decât să transforme un rău într-un mesaj pozitiv? Acesta a fost și mesajul Revoluției: a transformat ceva ce era perceput ca având o valoare negativă într-un mesaj de mare pozitivitate”, a mai explicat Sorina Jecza pentru Libertatea.
Sursa: https://www.libertatea.ro
