„Grecia este exemplul perfect al eșecului unei strategii bazate pe creșteri de taxe și tăieri oarbe de cheltuieli în plină criză”, a reacționat luni fostul premier și lider al PNL Florin Cîțu, după ce actualul șef al guvernului a anunțat planul de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar pe care îl va aplica statul român.

Dar Grecia „a avut nevoie de 15 ani să-și revină – asta nu a înțeles premierul sau a fost mințit”, a afirmat Florin Cîțu, într-un mesaj publicat pe pagina lui de Facebook.

„De ce? Pentru că atunci când lovești în economie cu măsuri prociclice – adică crești taxele când economia scade – omori exact ce trebuie salvat: investițiile, locurile de muncă, capitalul privat”, a explicat fostul premier.

Cîțu reia și argumentele pe care le-a adus în acest sens într-un articol de opinie, publicat pe 27 iunie în publicația economică Financial Intelligence.

„Irlanda anilor ’90 a redus simultan taxele și cheltuielile, iar rezultatul a fost una dintre cele mai spectaculoase relansări economice din Europa. Țările baltice, confruntate cu criza din 2009, au ales calea consolidării prin reducerea aparatului de stat, nu prin creșterea taxelor – și au revenit rapid pe creștere. În schimb, acolo unde consolidarea s-a făcut prin impozite mai mari – vezi cazul Greciei post-2010 – rezultatul a fost stagnare, șomaj și emigrație”, scria fostul premier, în articol.

„În realitate, ajustările fiscale sănătoase nu se fac prin creșteri de taxe, ci prin reforme curajoase pe partea de cheltuieli și prin stimularea economiei private. Reducerea impozitării, însoțită de o eficientizare reală a aparatului de stat, este rețeta care a funcționat în economii dinamice, de la Irlanda la Estonia”, mai explica el.

„Această abordare are și susținere academică solidă. Studiul clasic al lui Alberto Alesina și Silvia Ardagna (Large Changes in Fiscal Policy: Taxes Versus Spending, 2010) demonstrează că ajustările fiscale bazate pe reduceri de cheltuieli au un impact negativ mult mai mic asupra economiei comparativ cu cele bazate pe majorări de taxe. În multe cazuri, aceste reforme pot deveni chiar expansioniste – stimulând încrederea ( vezi Romania 2021), investițiile și creșterea economică. La rândul său, Fondul Monetar Internațional a recunoscut, în mai multe rapoarte, că „fiscal consolidations based on spending cuts tend to be less contractionary than those based on tax hikes” (IMF Fiscal Monitor, 2010; 2013)”, a mai explicat, la acel moment, fostul premier.

Premierul Ilie Bolojan a motivat miercuri că, dacă nu vor fi luate măsurile pentru reducerea deficitului bugetar, România riscă să intre într-o recesiune brutală. Șeful guvernului a invocat experiența Greciei din anul 2009.

„Vă rog să vă gândiți ceea ce a însemnat experiența Greciei din anul 2009, pentru că nici astăzi Grecia nu și-a revenit din acea situație în totalitate și România este, și astăzi, într-o situație mai bună decât Grecia și nu trebuie, deci, să repetăm greșelile pe care le-au făcut alte țări, pentru că revenirea ar fi foarte dureroasă”, a mai spus Bolojan.

„România a avut anul trecut cel mai mare deficit bugetar din țările UE și am avut al doilea cel mai mare deficit din ultimii 30 de ani. Cel mai mare, dacă vă aduceți aminte, a fost în 2010, puțin mai mare decât cel pe care l-am înregistrat anul trecut, a fost de 9,4% și vă rog să vă aduceți aminte, pentru că, neluând măsuri atunci la timp, guvernele de atunci au fost nevoite să crească TVA-ul de la 19 la 24% și să genereze o tăiere a salariilor din sectorul public de 25%. Suntem într-o situație nu foarte diferită, dar suntem în ceasul al zecelea, al unsprezecelea și nu trebuie să stăm până în ultimul ceas, când suntem total cu spatele la zid”, a motivat premierul.

„Cât timp sunt pe această funcție, voi lua decizii care sunt corecte pentru țara noastră. Aceste decizii nu sunt plăcute, știu asta, nemulțumim foarte multă lume, uneori poate plătesc cei care n-au participat la aceste creșteri, așa este, dar nu există corecții de asemenea amploare fără un cost, din păcate, pe care, într-o formă sau alta, o bună parte dintre cetățenii noștri trebuie să-l plătească, pentru că nu trebuie să ne ascundem, o creștere ușoară de TVA va însemna și o creștere ușoară de prețuri, va însemna probabil puțină inflație. Acesta este adevărul, nu negăm aceste lucruri, dar nu putem lăsa țara noastră să ajungă într-o situație ca și Grecia, chiar dacă, prin modul în care a fost administrată, suntem nu departe de această situație”, a mai spus el.

Bolojan a anunțat că propune trei pachete de măsuri, care sunt un mix de creșteri de venituri, un mix de reduceri de cheltuieli și un mix de eșalonări și prioritizări de investiții.

Sursa: https://hotnews.ro