Schimbările în administrațiile publice din țară, după alegerile din 27 septembrie, au adus în lumina reflectoarelor o problemă veche: organigramele supradimensionate și salariile mari ale bugetarilor. Primul care a pus punctul pe „i” a fost Ilie Bolojan, devenit președintele Consiliului Județean Bihor, fostul primar al Oradiei. Acesta a declarat că va concedia jumătate din angajații aparatului propriu. Modelul se pare că este urmat și de corespondentul său de la Caraș-Severin, Romeo Dunca. Și el a început să verifice câți bani publici sunt cheltuiți pe salarii și ce fac angajații CJ Caraș-Severin.

Este oare nevoie de o „curățenie” și în Primăria Timișoara? La această întrebare vă invităm să răspundeți. Pentru a vă face o imagine clară, în rândurile de mai jos vă vom prezenta o radiografie a organigramei primăriei, cu banii aferenți cheltuiți pe salarii. De asemenea, vă arătăm cum și ce au de gând să facă alți demnitari din regiune.

Potrivit site-ului Primăriei Timișoara, în instituție muncesc 640 de oameni. Angajați cu demnitate publică sunt trei, funcționari publici de conducere sunt 61, funcționari publici de execuție — 473. Mai există și personal contractual, trei persoane de conducere și 100 de execuție. De pe același site, din anexele bugetului pe anul 2020, aflăm că 630 de milioane de lei se duc pe salarii. O sumă deloc de neglijat…

Până să ajungem să vă prezentăm cum se calculează salariile angajaților aparatului propriu al Primăriei Timișoara și să vă dăm și câteva exemple de lefuri, să vedem ce a promis Dominic Fritz în campanie și ce spune în primele zile de mandat.

„La începutul acestui an, am lansat documentul Timișoara 2030 — O viziune strategică pentru Capitala Banatului. Această viziune a noastră vorbește despre nevoia de a ne depăși limitările de moment și de a tinde să fim din nou orașul-lider al regiunii. Vorbește despre Timișoara anului 2030, construită pentru oameni, echitabilă și prosperă din centru până în cartierele limitrofe. Un oraș verde și curat, cu o mobilitate modernă, cu o dezvoltare durabilă, ce are grijă de patrimoniul său și își onorează tradițiile.

Programul de guvernare locală Revoluția bunei guvernări dă substanță acestei viziuni. Documentul pe care îl aveți în față vorbește despre pașii pe care trebuie să-i facem în următorii patru și opt ani pentru a ne îndeplini potențialul. El este rodul muncii unei echipe de peste 100 de oameni, cu care am colaborat îndeaproape, a opt echipe diferite, în care au muncit cot la cot oameni din USR-PLUS, experți din Timișoara și din întreaga țară, oameni din societatea civilă sau din mediul privat, de-a lungul ultimului an.

Modul în care a fost elaborat acest document, deschis spre comunitate, reflectă modul în care vom conduce Timișoara. Acțiunile noastre vor fi transparente încă de la intenție, iar în elaborarea oricărui proiect vom implica cetățeni, specialiști și funcționari în echipe interdisciplinare, de la concepție la execuție”, este descrierea programului lui Dominic Fritz.

După o lună de așteptare și câteva zile de la învestirea în funcția de primar, Dominic Fritz spune că urmează același principiu. Întrebat de reporterii „Banatul Azi” despre reorganizarea instituției, noul edil-șef a spus că va face audit. Cine muncește rămâne, cine taie frunze la câini pleacă!

„Noi vom intra într-un proces de audit. O să ne uităm atent la structura Primăriei, la cine face și ce, la fișele posturilor, la rezultate, la evaluări. Pe baza acestui audit, la sfârșitul acestui proces, o să luăm aceste decizii. La  mine nu este vorba de o cifră, ci de capacitatea Primăriei de a răspunde nevoilor actuale ale Timișoarei. Avem nevoi care nu mai sunt ca acum 20 de ani, avem nevoie de oameni care se pricep la fonduri europene, la turism, la cultură. Aceste nevoi nu sunt reflectate în organigramă. Cine face treabă și are rezultate nu trebuie să aibă nicio teamă. Pentru cei care se folosesc de locul de muncă pentru a avea o viață liniștită, pentru ei o să vină momentul să își găsească o altă menire”, a declarant, marți, primarul Timișoarei.

Până acum, Dominic Fritz a spus că va pleca din Primărie directorul de la SC Piețe SA, Ionuț Nasleu. Momentani i-a cerut demisia, dar îl va concedia dacă nu o face. Asta după ce Nasleu a postat pe Facebook un mesaj antisemit și xenofob, mesaj ce a fost șters ulterior.
Angajații  din Primăria Timișoara nu pleacă acasă lunar doar cu salariul de bază. Sunt mai multe sporuri sau bonusuri care le rotunjesc frumos lefurile. Cei care fac control financiar preventiv primesc în plus 10% din salariul de bază, cei care muncesc la proiecte pe fonduri europene pot lua un spor cuprins între 10 și 50%, iar sporul de noapte este de 25 de procente din brut.

Toți bugetarii primesc vouchere de vacanță anuale de 1.450 de lei. Atenție! Salariații trebuie să achite 10% din valoarea lor, ceea ce reprezintă impozitul datorat statului.

Toți angajații primesc și normă de hrană. Valoarea anuală a acestui bon este de două ori salariul de bază minim brut pe țară, garantat în plată.
Ne-am uitat și peste câteva declarații de avere ale funcționarilor publici pentru a vedea cât au câștigat. Am deschis câteva documente, la întâmplare. Un consilier superior în Primărie a încasat, în 2019, aproape 55.000 de lei. Aceeași persoană este și inspector superior la Direcția Fiscală a Primăriei Timișoara, funcție ce i-a adus peste 68.000 de lei. Acest funcționar a câștigat, lunar, peste 10.000 de lei.

Un referent în primărie a declarat că a strâns, anul trecut, din salariul de bugetar 34.000 de lei, rezultând o leafă lunară de 2.800 de lei. Un simplu consilier a avut un venit anual de  53.000 de lei, lunar — 4.400 de lei.

Cât despre salariile conducerii, aflăm că directorul de la Mediu, Adrian Bere, a câștigat 88.700 de lei anual (7.400 lei/lună), șeful de la Drumuri, Culiță Chiș, a avut un venit de 142.000 de lei anul trecut (11.800 lei/lună), administratorul orașului, Robert Kristof, a încasat aproape 120.000 de lei (10.000 lei/lună), iar fostul director executiv de la Direcția Clădiri, Terenuri și Dotări Diverse I Est, Florin Răvășilă, a primit salarii de 84.500 de lei în 2019, dar și 23.000 de lei ca membru în consiliul Colterm (9.000 de lei/lună ambele funcții).
 
Modelul Bolojan și Dunca

Noul președinte al Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, fost primar al Oradiei, a anunțat public că va concedia, chiar de anul acesta, 86 de angajați din 174, câți are aparatul propriu al CJ Bihor. Așadar, jumătate din oamenii care lucrează acum acolo vor pleca pentru că, spune președintele, nu au obiectul muncii. Salariile acestora ar ajunge până la 270.000 euro lunar, dar ei primeau și bonusuri de până la 50% pentru participarea în număr mare la proiecte europene cu mize mici.

„La Consiliul Judeţean trebuie să facem din mers două lucruri: pe de o parte, o schimbare de curs, o nouă orientare care să însemne reorganizarea activităţii instituţiei, aşa încât să economisim banii bihorenilor, stoparea risipei şi orientarea CJ spre bihoreni, în paralel cu încercarea de a face tot ce ţine de noi pentru dezvoltarea economică a judeţului şi creşterea nivelului de trai al bihorenilor”, a declarant Bolojan.

Și în administrația din Caraș-Severin se vor vedea schimbări. Schema de personal va fi mult diminuată, spune noul președinte al Consiliului Județean, Romeo Dunca.

„Un lucru important de stiut! Schema de personal va fi redusă substanțial. Până acum, din sistem au plecat șapte și am făcut o singură angajare. Organigrama va fi supusă votului la prima ședință, dar, până atunci și după aceea, regula e următoarea: pleacă cinci, vin cel mult trei”, a transmis Dunca.

Planurile sale ar fi să plece aproximativ 500 de angajați. Asta ar duce la o economie de 600.000 de euro lunar.

Dunca a descoperit și o primă problemă: CJ Caraș-Severin plătește… muzicanți care nu cântă.

„Noua organigramă la care se lucrează de zor va aerisi instituția și va da șanse doar celor competenți și dornici de lucru să se afirme în folosul cetățeanului căruia, în sfârșit, i-a venit rândul să fie respectat. Descoperim lucruri interesante și abia așteptăm să verificăm veridicitatea lor. De exemplu, se aude că muzicanții angajați la CJ au avut un fond de salarii, într-un singur an, 1.300.000 lei. E greu de crezut, dar vom vedea…”, a anunțat Dunca.

Muzicanții despre care vorbește noul președinte sunt angajații Centrului pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, din subordinea Consiliului Județean, centru condus de Ioan Benga. Aceștia, potrivit presei locale, au avut o activitate care nu justifică o astfel de cheltuială din banul public.