Una din cele mai demne de atenție volume de versuri ce a apărut în peisajul liric bănățean este fără îndoială „Topirea la rece” a experimentatului publicist George Lână. Volumul ce a impresionat de la prima apariție a sa în variantă bilingvă română și engleză este de o simplitatea aparentă dublată însă de o profunzime a ideilor ce transced dicolo de aparențele unui citiri în grabă.
Pentru a pătrunde și mai adânc în literatura continentului poetul repetă prima ispravă de data asta cu sprijinul traducătoarei Doris Danzvit din Germania. Astfel pe lângă volumul în engleză tălmăcit cu multă atenție de Antuza Genescu cu doi ani în urmă acum și cititorii de limbă germană se pot delecta cu alesele versuri.
Un adevărat tur de forță a reușit poetul Lână împreună cu traducătoarea sa apărând în câteva zile la cinci lansări de carte din arealul bănățean. Una după alta au venit în contact cu iubitorii de literatură bună în Arad, Reșița, Lugoj, Anina și acum și la Timișoara.
Un grup de școlari de la Liceul Adam Müller-Guttenbrunn din Arad au recitat din poeziile volumului „Topirea la rece – Kaltschmelze” atât în limba română, cât și în limba germană și au dat dovadă de dezinvoltură punând întrebări cu miez „celor mari” despre poezie și chestiuni legate de literatura celor două etnii bănățene.
Se pare că spiritul scriitorului șvab Müller-Guttenbrunn a fost benefic lansării de carte de vreme ce la Timișoara a fost aleasă sala festivă a Casei Germane ce poartă același nume.
De data asta la noua lansare a carții au mai participat și profesorii universitari Alexandru Ruja și Sorin Ciutacu.
Este greu de definit (sau categorisit în vreun anume gen) poezia din „Topirea la rece”. La fel de bine se poate spune că se apropie de teme filozofice profunde dar e la fel de bine și un fir ce duce spre poezia de dragoste (în variate și profunde înțelesuri). Este o împletire a iubirii cu spritul ce se înalță spre dumnezeire.
George Lână a întârit crezul său despre versuri: „În viziunea mea, marea poezie este raportul armonios între emoție și idee”. În lipsa unei din ele rezultă doar rânduri șchioape fără conținut.
Dacă filologul Alexandru Ruja a scos în evidență, pe lângă calitățile strict literare ale poeziei din volum, evidentul ei caracter ce se apropie de divinitate (dar fără să fie deloc o carte imbibată de bigotism) mai tânărul coleg al său Sorin Ciutacu a apreciat în mod deosebit corelarea în versuri dintre limbile română și germană deși ar putea părea din sfere ligvistice diferite. Și-a întărit cele spuse lecturând câteva poeme în ambele limbi.
Traducătoarea Doris Danzvit deși trăiește de o viață în Germania și are temeinice studii de filologie la Munchen nu a uitat deloc subtilitățile limbii române ce i-au rămas în amintire din copilărie. La acestă prospețime a limbii au ajutat-o și cei doi cât a predat în școli din România.
„O traducere în limba germană nu este ușoară, chiar dacă sunt vorbitoare de limba germană. Trebuie făcute unele compromisuri pentru a integra un cuvânt în contextul poeziei. Da, sunt cuvinte care sunt mai greu de tradus din română în germană, dar satisfacția rezultatului final este foarte mare… Sper ca în viitor să particip la astfel de lansări și în alte localități…din Banat”. Spre bucuria asistenței și Doris Danzvit a recitat din versurie tălmăcite.
În carte apare și o amplă analiză a versurilor în cadrul unei postfațe semnată de Dan Sgârță.
„Fiind un intim al poeziei lână-georgiene, ce am remarat imediat, parcurgând aceste noi poeme, a fost o anumită înălțime și detașare existențială – obținute, pesemne prin acceptarea și metabolizarea pozitivă a morții – dar și într-o consecuție aproape previzibilă, o dorință ardentă de a mușca din carnea lucrurilor, din pulpa zemoasă a realității, dincolo de uscate abstracții și solitare reflecții […]
Conștiința morții forjează adâncimi care dau alți ochi, relevând aspecte de taină ale lucrurilor, iar mistuirea și depășirea ei în propria substanță oferă bucuria ecstatică a participării la lume prin și dincolo de moarte”.
Mai trebuie menționat că la frumusețea carții, ca obiect, nu doar frumusețea scrierii, contribuie din plin și ilustrațiile, în armonie cu versurile, realizate de pictorul Adrian Buba de la Paris.
