Statul ia în sfârșit măsuri cu privire la poluarea de la Moldomin. Ce se întâmplă la Moldova Nouă

317

Ministerul Economiei a elaborat un proiect de ordonanţă de urgenţă privind finanţarea de către stat a măsurilor de depoluare a iazurilor de decantare Tăuşani şi Iazul Boşneag-extindere.

În 2014, România a fost notificată de Comisia Europeană că s-a declanşat procedura de infringement în legătură cu cele 19 depozite de deşeuri şi 2 iazuri de decantare din exploatările miniere situate în Moldova Nouă.

Sursa majoră de poluare în cazul Tăuşani – Boşneag o constituie particulele fine de deşeuri miniere rezultate în urma prelucrării minereului de cupru, care se întind pe o suprafaţă de peste 150 ha, cu o grosime medie de 1,50 m.

De teama sancţiunilor UE, la doi ani după ce România a fost notificată de Comisia Europeană că s-a declanşat procedura de infringement în legătură cu cele 19 depozite de deşeuri şi 2 iazuri de decantare din exploatările miniere situate în Moldova Nouă, Ministerul Economiei emite, în sfârşit, un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care reglementează măsurile necesare rezolvării acestor probleme de mediu, argumentând că Moldomin se află în faliment simplificat şi că este „necesar să fie creat şi implementat mecanismul care asigură atât îndeplinirea măsurilor solicitate de Comisie, protejarea sănătăţii oamenilor, cât şi evitarea condamnării şi dimi­nuarea prejudiciilor la care este expus statul român prin plata de amenzi şi penalităţi de întârziere”.

Potrivit proiectului de ordonanţă, supus dezbaterii publice pe site-ul Ministerului E­co­nomiei, Comisia Europeană a declanşat împotriva României acţiuni în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor prevăzute de Directiva 2006/21/CE privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive (cauza 2012/2182), care a vizat iazurile de decantare aparţinând Moldomin SA, societate aflată în faliment simplificat, printre care Iazul Tăuşani şi Iazul Boşneag-extindere.

Prin avizul motivat, Comisia a solicitat autorităţilor române să ia măsuri de conformare pentru iazurile Tăuşani şi Boşneag-extindere, până cel târziu la data de 22 aprilie 2014. Consi­derând, în continuare, că România încalcă articolele 4 şi 13 alin. (2) din Directiva 2006/21/CE privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive şi de modificare a Directivei 2004/35/CE, în ceea ce priveşte Iazul Boşneag-extindere, Comisia a luat decizia sesizării Curţii de Justiţie a Uniu­nii Europene (CJUE).

„Pentru evitarea unei condamnări şi a măsurilor pecuniare la care va fi supusă România în cazul unei decizii definitive a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene împotriva României, se impune finanţarea activităţilor de conformare de mediu şi implicit respectarea obligaţiilor asumate prin respectiva directivă”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Ministerul recunoaşte că s-a pus în pericol sănătatea oamenilor 

Comisia a impus României luarea de măsuri adecvate pentru prevenirea poluării transfrontalie­re în sensul de a se asigura că ope­ratorii iau măsuri care corespund scopului ce trebuie urmărit, şi anume prevenirea sau reducerea poluării, care în anumite cazuri înseamnă investiţii concrete. Ea apreciază că prin neluarea măsurilor necesare România nu se poate considera că şi-a îndeplinit obligaţiile care îi revin în temeiul articolului 4 şi ale articolului 13 alineatul (2) din Directiva 2006/21/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive şi de modificare a Directivei 2004/35/CE.

„Însă, având în vedere faptul că situaţiile exemplificate privesc ope­ratori economici în faliment, aceştia nu pot fi obligaţi şi nu pot să suporte costurile depoluării pentru că sunt în incapacitate financiară şi în proces de lichidare, fiind limitaţi ca activitate de procedura insolvenţei. Prin urmare, astfel de opera­tori sunt fără resurse financiare şi nu există pârghii legale de a li se impune şi de a face orice fel de investiţii pentru prevenirea sau reducerea poluării, care există independent de voinţa lor şi situaţia de fapt şi de drept a operatorului, punând în pericol sănătatea oamenilor din perimetrul operatorului respectiv”, argumentează Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiei cu Mediul de Afaceri (MECRMA), recunoscând, în al 13-lea ceas, că ”neluarea acestor măsuri de statul român pune în pericol sănătatea umană şi este de natură de a expune statul la o condamnare şi ulterior la sancţiuni pecuniare până la data conformării la obliga­ţiile privind gestionarea deşeurilor din industria extractivă şi a genera poluare transfrontalieră”.

Statul va suporta investiţiile

În proiectul de ordonanţă se arată că investiţiile vor fi realizate de către „ordonatorul principal de credite care are în subordine, în coordonare, sau sub autoritatea cărora se află persoana juridică res­ponsabilă cu gestionarea de­şeurilor din industria extractivă şi se finanţează din fonduri alocate de la bugetul de stat prin bugetul acestuia”.

Bunurile Moldomin pot fi valorificate, banii ajungând la stat

Finanţarea se va face după ce vor fi fost aprobate documentaţiile tehnico-economice aferente investiţiilor, ordonatorul principal de credite având obligaţia de a prelua bunurile necesare pentru realizarea investiţiei şi a încadra bunurile  rezultate în urma investiţiilor în categoria bunurilor de natura domeniului public sau privat al statului, în funcţie de uzul şi interesul pe care-l deservesc.

„Ordonatorul principal de credite prevăzut la art. 2 îndeplineşte calitatea de titular al dreptului de proprietate, în numele statului, şi exercită toate prerogativele pe care le implică această calitate. Sumele rezultate din valorificarea bunurilor (…) se fac venit la bugetul de stat, conform prevederilor legale”, se arată în proiect.

Citește mai mult pe curierulnational.ro

LĂSAȚI UN MESAJ