Durata îndelungată a proceselor din România, asupra căreia avocatul Cristian Clipa a atras atenția recent, într-un interviu pentru Libertatea, duce la situații dramatice. O mamă din Timișoara, care susține că nu și-a mai văzut copiii mai mult de 500 de zile, așteaptă de peste jumătate de an soluționarea în regim de urgență a unei cereri de stabilire a unui program de întâlniri cu copiii. Ordonanța președințială, prin care i-a fost admisă în parte cererea în primă instanță, ajunsă în apel la Tribunalul Timiș, nu a primit încă un termen de judecată.
Divorțul și înțelegerea de la notar
Trei copii de 15, 14 și 9 ani din Timișoara sunt prinși în mijlocul unei dispute juridice care are loc între părinți, în urma divorțului intervenit în 2024, prin acordul părților, la notar. Înțelegerea de la divorț dintre cei doi părinți a fost ca cei trei copii să rămână să locuiască la tată, în apartamentul în care au crescut și care i-a rămas acestuia în urma partajului. Prin convenția de divorț au fost stabilite și condițiile în care mama, care locuiește în același bloc, dar la un etaj superior, poate să aibă legături cu copiii. În documentul legalizat de notar este stabilit că „mama are dreptul să viziteze oricând minorii, la domiciliul acestora sau în alt loc în care se află, cu acordul prealabil al minorilor”. Prin aceeași înțelegere s-a stabilit că „mama are dreptul să ia minorii şi să petreacă împreună timpul în fiecare zi, între orele 8:00 şi 22:00, în funcţie de circumstanţele şi de voinţa minorilor”. De asemenea, actul de divorț a stabilit că tot, în funcție de circumstanțe și voința minorilor”, „mama are dreptul să ia minorii şi să-şi petreacă împreună fiecare vacanţă şcolară”.
Copiii fug de ea
Mama copiilor susține că fostul soț, care a fost între timp și trimis în judecată pentru agresarea unei vecine, i-a manipulat pe copii astfel încât aceștia să nu mai vrea să aibă de-a face cu ea. Femeia, care mai spune că a fost înainte de divorț victimă a violenței domestice, a declarat pentru Libertatea că atunci când se întâlnește întâmplător cu copiii cei mari aceștia fug de ea. „Pe fetița cea mică nu am văzut-o de la sfârșitul lunii septembrie (n.r. 2025), când a fost ziua ei. M-am dus la școală cu cadouri pentru ea și colegi. El m-a văzut ieșind din scara blocului dimineața, s-a dus la școală cu mașina și stătea flancat în jurul ei ca să nu o pot felicita de ziua ei.
Doar învățătoarea a luat fetița din mâna lui, a dus-o în baie si i-a zis: «Mami te iubește. Știi asta». Apoi mi-a dat-o o clipă să o îmbrățișez și să-i spun «La mulți ani!». El m-a împiedicat în toate modurile posibile din ziua următoare divorțului să vorbesc și să văd copiii. I-a înstrăinat, i-a învrăjbit constant împotriva mea”, a declarat mama copiilor pentru Libertatea. Acuzațiile mamei și apărarea tatălui de la proces Printr-un proces deschis la Judecătoria Timișoara, mama celor trei copii a cerut modificarea programului de vizite stabilit prin convenția de divorț. În paralel, printr-un proces deschis pe calea ordonanței președințiale, care ar trebui judecat în regim de urgență, a cerut ca până la finalizarea procesului pe fond să fie stabilit un program de legături cu cei trei copii.
În procesul pe fond, înregistrat la Judecătoria Timișoara în 9 septembrie 2024, au fost mai multe amânări și nu a fost pronunțată încă o sentință. „Mi s-au încălcat toate drepturie de mamă în România. Este un abuz al unui sistem de justiție care nu a făcut nimic de un an și jumătate. În procesul mare au fost șapte amânări fără să înceapă efectiv judecarea, iar noul termen este în 10 martie 2026”, reclamă timișoreanca.
În procesul deschis pe calea ordonanței președințiale, în iunie 2025, femeia a arătat că semnarea convenției de divorț de la notar a fost o greșeală pentru că „pârâtul din ziua următoare semnării acesteia, a schimbat radical condițiile înțelegerii, iar la adăpostul actelor notariale a demarat o serie întreagă de acțiuni denigratoare la adresa reclamantei faţă de minori, a sistat contactul acesteia zilnic cu aceștia, i-a interzis în mod repetat să-i vadă, le-a interzis să petreacă timp alături de aceasta atât în locuință sa cât și în alte părţi, a exercitat acțiuni manipulatoare și amenințătoare la adresa acestora, întreținând o situație conflictuală”. Tatăl s-a apărat spunând că „în condiţiile în care minorii şi-au exprimat în mod constant dorinţa de a locui cu tatăl lor, acolo unde au locuit încă de la naştere, iar mediul actual le oferă stabilitate emoţională, educaţională şi materială, o schimbare a programului de vizitare al acestor ar fi de natură să le afecteze profund echilibrul şi să creeze o situaţie de insecuritate inutilă”.
„Mai mult, prezenta acţiune nu are la bază nevoile reale ale minorilor, ci reprezintă o manifestare a resentimentelor personale ale reclamantei faţă de pârât, fiind motivată de dorinţa acesteia de a obţine controlul exclusiv asupra vieţii copiilor, fără a lua în considerare voinţa şi bunăstarea acestora. Comportamentul reclamantei, incluzând încercările de manipulare emoţională a minorilor, tentativele de alienare parentală şi lipsa unei cooperări reale în procesul de creştere şi educare a copiilor, demonstrează că intenţia sa nu este aceea de a asigura un mediu mai bun pentru aceştia, ci de a perturba relaţia stabilă dintre minori şi tatăl lor”, s-a apărat tatăl dat în judecată.
Prima sentință favorabilă mamei.
Program de vizită fără acordul copiilor
În cadrul procesului judecat pe calea ordonanței președințiale au fost audiați și cei doi copii mai mari. Aceștia au declarat că nu vor să aibă legături cu mama lor. Judecătoria Timișoara a decis că programul de vizită stabilit prin convenția notarială „este dificil de pus în executare, câtă vreme acesta depinde de anumite «circumstanţe» pe care părţile nu au înţeles să le identifice”. „Pârâtul poate refuza desfăşurarea programului de vizită invocând diverse motive, cum ar fi spre exemplu condiţiile meteo sau perioada din zi în care mama ar dori să viziteze minori, condiţii subiective şi lăsate la latitudinea minorilor şi a părintelui rezident”, se arată în sentința Judecătoriei Timișoara, care nu este definitivă. Prin aceeași decizie, instanța a stabilit că, având în vedere refuzul minorilor pentru programul de vizită, mama „justifică un interes în promovarea prezentei acţiuni, pentru a obţine un titlu executoriu care să prevadă condiţii determinate pentru desfăşurarea programului de vizită, fără ca acesta să depindă de acordul minorilor”. „Instanța apreciază necesar a se dispune un program de legături personale etapizat, având în vedere că minorii nu au mai fost la domiciliul mamei, deși acest domiciliu se află în același imobil cu locuința minorilor, de mai bine de jumătate de an. Prin urmare, prima etapă a programului de vizită, va da posibilitatea minorilor să se reacomodeze cu domiciliul mamei şi cu prezenţa acesteia, fără a fi necesar pentru aceștia să rămână peste noapte la domiciliul ei, urmând ca, a doua etapă a programului de vizitare să presupună înnoptarea minorilor la domiciliul mamei”, se arată în decizia nedefinitivă a Judecătoriei Timișoara.
Aceeași instanță a mai stabilit „este necesar pentru dezvoltarea armonioasă a minorilor ca aceștia să petreacă timp împreună cu mama lor într-o măsură cât mai ridicată, având în vedere deteriorarea relației dintre ei odată cu separarea în fapt a părinților”. „Instanța reține că este nefirească această deteriorare a relației dintre mamă și copii, având în vedere că potrivit procesului verbal de ascultare a minorei, înainte de separarea în fapt a părților, relația dintre copii și mamă era una foarte bună”, se mai arată în hotărârea Judecătoriei Timișoara. Procesul care ar fi trebuit judecat în regim de urgență, fără termen de finalizare Decizia Judecătoriei Timișoara pronunțată în 23 octombrie 2025 este executorie, dar nu definitivă, fiind atacată cu apel de tatăl copiilor. Tribunalul Timiș nu a stabilit încă un termen pentru judecarea apelului, astfel că modul în care va evolua cazul este incert. Avocatul Lavinia Tec, conferențiar la Facultatea de Drept a Universității de Vest din Timișoara, a explicat că durata acestui proces „nu e normală”, având în vedere că în Codul de Procedură Civilă este prevăzut că apelul împotriva ordonanței se judecă în regim de urgență. „Este normal sub aspectul resurselor umane insuficiente de la Tribunalul Timiș. Din câte știu sunt doar două completuri pe dreptul familiei”, a explicat Lavinia Tec pentru Libertatea. „Problema fundamentală care generează efecte în cascadă” Tribunalul Timiș, unde încă nu a fost fixat un termen pentru apelul ordonanței președințiale, a atras atenția încă din iulie 2025, „asupra dificultăților majore cauzate de neajustarea schemelor de personal la volumul de activitate al instanțelor din județul Timiș”.
În comunicatul transmis, la scurt timp după sinuciderea judecătoarei Sorina Lupșa, dar pe fondul modificărilor legislative care au generat ulterior un protest în justiție, Tribunalul Timiș arăta că instanța se confruntă cu „o situație critică” din cauza creșterii numărului de procese pe fondul unei scheme de personal insuficiente. „Subdimensionarea schemelor de personal este, așadar, problema fundamentală care generează efecte în cascadă. Încărcătura medie rezultată, de aproape 1000 de dosare pe an pentru fiecare judecător și grefier, se traduce într-o presiune zilnică insuportabilă”, transmitea Tribunalul Timiș
în comunicatul amintit.
În același document, conducerea instanței semnala că munca suplimentară s-a transformat dintr-o excepție într-o regulă nescrisă. „Consecințele acestei suprasolicitări cronice sunt deja vizibile și alarmante. Starea de sănătate a personalului se degradează accelerat, majoritatea colegilor confruntându-se cu afecțiuni devenite profesionale: spondiloze, scolioze, migrene, disfuncții vizuale și sindromul de epuizare profesională, cunoscut ca «burnout»”, mai semnala Tribunalul Timiș, atrăgând atenția că un efect al acestei situații este creșterea duratei de soluționare a proceselor.
„Tribunalul Timiș își exprimă speranța că acest semnal de alarmă va fi recepționat cu responsabilitate și va conduce la identificarea de soluții pentru adaptarea schemelor de personal la realitățile curente ale activității judiciare”, era apelul instanței în iulie 2025.
