Se duce mai departe obiceiul de Fărșang pentru următoarele generații

306

Fiind o zonă de confluențe culturale, Banatul încă păstrează multe obiceiuri populare ale etniilor ce îl compun.

Finalul iernii și apropierea primăverii a fost marcat cu bucurie și cu diverse sărbători din vechimea cea mai adâncă. Încă din epoca romană și chiar înainte, în cultura antică greacă se sărbătorea despărțirea de iarnă. Erau celebre distracțiile la Roma dedicate zeului Saturn, numite Saturnalii, ce porneau imediat după 25 decembrie când începea ziua să crească. În timp, aceste sărbători au fost împinse mult către luna ianuarie din cauza schimbărilor impuse de calendarul conceput pe vremea lui Iulius Caesar.

Nici în epoca creștină lumea nu a vrut să scape ocazia de a petrece și a sărbători. La început, serbările au fost interzise ca fiind de origine păgână. În timp, au început să fie tolerate și chiar unele populații au suprapus și unele obiceiuri creștine peste cele antice. Dar biserica a impus ca acestea să aibă loc obligatoriu înaintea postului de Paște ce ar trebui să fie o perioadă de reculegere și rugăciune, dar și de trai mai cumpătat.

Una dintre aceste petreceri este și așa numitul Fărșang (fășang) ce a fost preluat de mai multe neamuri de la populațiile germanice. Numit Fastnacht (Fasching) de la loc la loc, numele a fost preluat și de maghiari, bulgari, slovaci. Națiile ortodoxe nu au avut un nume specific pentru aceste sărbători laice, dar au petrecut cu la fel de mult entuziasm în special în zonele de confluență. În spațiul din sudul european este mai cunoscut ca zilele de carnaval. Cine este atent la sonoritățile italiene poate deduce că acest cuvânt chiar asta înseamnă – începutul postului. „Carne vale” este de fapt chiar rămasul bun de la consumul de carne (adio carne).

Carnavalul nu are o dată anume bine definită în care se petrece. Poate fi o zi sau mai multe cuprinse între Bobotează și marțea de lăsata secului de carne ce precede miercurea cenușii când începe postul Paștelui. Cu toate că este sărbătoare laică, chiar cu rădăcini păgâne este foarte legată de calendarul bisericesc.

În acestă perioadă, în comunități aveau loc baluri, seri de dans cu mâncare și băutură. Se purtau măști, se purtau haine bune de sărbătoare se aprindeau focuri și chiar focuri de artificii. Unii se deghizau în personaje de poveste sau în diveși monstri. Petru câteva zile se răsturnau cutumele. Săracul putea să se creadă bogat. Se aboleau clasele sociale. Totul pentru a petrece. Tot cu acest prilej se discutau despre viitoarele nunți ce aveau să aibă loc după Paște sau în vară.

Comunitatea maghiară din Timiș încă păstrează bine aceste sărbători în diverse localități mai izolate și compacte. Dar ca un reviriment cultural de după Revoluție au reînceput și în orașe să se organizeze pe față vechile farșanguri.

Maghiarii au și o denumire potrivită pentru ultimele trei zile ce se numesc tradițional „coada carnavalului”. Acestea sunt ultimele trei zile de carnaval, care este de fapt un rămas bun de la iarna ce se cam duce.

Anul aceasta, Asociația Umanitară Kohezio a comunității maghiare a organizat a zecea ediție a Fărșangului sub atenta supravehere a conducerii formată din Sipos Ilona și Vetési Zoltán. De fapt se organizează de mai mult de 15 ani dar sub alte auspicii.

Peste 250 de persoane s-au strâns în saloanele unui restaurant timișorean a pentru o seară de bal ca în povești. Majoritatea chiar au arborat ținute de carnaval sau veșminte populare tradiționale. Cei ce au avut cele mai inspirate ținute au fost jurizați, notați și au primit diplome și cadouri pentru fantezia lor.

Un fapt de bucurie pentru părinți și bunici este participarea mare a tineretului și a copiilor. Balul a avut un dublu țel, să promoveze și să păstreze tradiția de Fărșang și un scop caritabil de a ajuta pe cei mai nevoiași și copii proveniți din familii cazuri sociale luate în evidența asociației.

O firmă germană, sponsor permanent al asociației, a oferit, ca în fiecare an, premii importante copiilor.

O altă parte a donațiilor oferite vor ajuta la pregătirea pachetelor de Paști pentru copiii din familiile nevoiașe aflate în evidența asociației. Iar o bună parte din banii adunați la bal vor merge la plata avansului pentru tabăra deja tradițională care se organizează vară de vară tot pentru copii din familii defavorizate.

Un moment deosebit al serii a fost tombola mult așteptată. Pachetele de tombolă au fost și ele donații, inclusiv patronul localului unde s-a ținut evenimentul a susținut scopul caritabil al evenimentului donând cinci cadouri pentru cinci dintre biletele de tombolă. Donațiile destul de substanțiale au fost făcute de persoane private din cercul de prieteni ai asociației.
Sloganul „Dacă-i bal, bal să fie!” a fost aplicat din plin.

Atmosfera a fost întreținută de formația „4+2 Asszinkron” din Dumbrăvița ce au știut să îmbine toate stilurile muzicale și să scoată lumea la dans până spre dimineață. Nimeni nu s-a formalizat prea tare, fiind participanți obișnuiți ai evenimentului ce vin an de an și se simt ca în familie. Au venit participanți din satele învecinate ce au comunități maghiare: Moșnita Nouă, Dumbrăvița, Șag dar chiar și din județul învecinat, Caraș-Severin. Decanul de vârstă al petrecerii a fost un senior de 90 de ani ce a adus mărturie despre distracțiile de pe vremuri.

LĂSAȚI UN MESAJ