Bănăţeanul Dan Alexa deplânge, într-o epistolă plină de emoţie şi ,,sufocată” de tristeţe, publicată pe Facebook, dispariţia, practic, din prima linie a fotbalului românesc, a uneia dintre cele mai frumoase şi mai iubite echipe de fotbal de la noi, Rapid Bucureşti!

Deşi Rapid a promovat pe terenul de fotbal în prima ligă, problemele financiare grave, determinate de modul în care a fost administrată, în ultimii ani, echipa bucureşteană au dus la situaţia imposibilă din prezent. Anume, în loc să promoveze în Liga 1, Rapidul rămâne în liga a doua, cu datorii imense către stat şi către foşti şi actuali jucători. În locul echipei giuleştene, a fost acceptată în prima ligă ACS Poli Timişoara, care tocmai ce a retrogradat în această vară, după un parcurs fotbalistic deprimant şi fără nicio susţinere din partea publicului timişorean!

Iată, mai jos, rândurile emoţionante din scrisoarea lui Dan Alexa, adresată fanilor şi fostelor glorii ale legendarei echipe bucureştene.

Dragă Rapid,

M-am decis să urc din mers în vagoanele tale vişinii în urmă cu un an de zile, cărând în spate un rucsac plin de vise. Am reuşit să–ţi schimbăm împreună direcţia şi la un moment dat, eu şi cei care s-au urcat alături de mine în vagoane am sperat că vom putea urla de fericire că Rapid este în sfârşit pe drumul cel bun. Şi totuşi cineva a schimbat macazul. Acum te–ai întors din drum şi te îndrepţi cu o viteză şi mai ameţitoare spre acelaşi dezastru… Ar fi multe de spus… întotdeauna e mai mult de spus.
Astăzi am coborât…. Cu privirea în jos dar cu capul sus…. Mă simt obosit şi rememorez prima întâlnire cu această zonă de imaginile lui Răducanu, Lupescu, Manea, Motroc, Dan Coe, Neagu, Nichi Dumitriu…. sau de vocile a mii de rapidişti.

Astăzi nu mai cântă nimeni, nu mai au forţă să spună ceva… De ce încă un club uriaş a intrat în aceea zonă de nepăsare superioară pe care se întemeiază din păcate parcă toate eşecurile din fotbalul nostru? Toată tristeţea care mă încearcă nu mă face mai slab, nici mai puternic. Doar uman! Şi uneori e atât de greu să fii om şi să nu poţi schimba nimic.
Nu regret nici o secundă că am luptat pentru tine în acest moment greu al existenţei tale. Nu regret nimic din această aventură comună pentru că a fost o onoare să fac parte din ea.

P.S. Vreau să mulţumesc tuturor suporterilor acestui club pentru că au reuşit să treacă peste orice şi să lupte alături de noi, pentru istoria şi numelui clubului Rapid Bucureşti. Dragi prieteni, am muncit aproape gratis, dar am făcut-o cu entuziasm şi pasiune pentru aceste culori, pentru fotbal, pentru voi oameni minunaţi care vă adunaţi alături de echipă la fiecare meci. Am luptat ca Rapid să existe! Am tras de fiecare jucător în parte, am reuşit să-i conving să nu plece chiar şi atunci când normalitatea trebuia să-i împingă spre o despărţire firească. Am strâns acest grup fantastic lângă mine în speranţa că Rapid nu va muri şi le mulţumesc că au fost alături de mine necondiţionat…

Regret nespus ceea ce se întâmplă, regret că fotbalul românesc pierde încă o echipă de tradiţie cu o istorie incredibilă. Am fost căpitan atât timp cât am fost fotbalist şi m-am simţit responsabil. În calitate de antrenor mă simt şi mai responsabil şi am considerat că e normal să rămân până la final. Am decis să plec ultimul pentru că asta am simţit… Dar nu am să o fac înainte să va mulţumesc pentru tot. Ştiu câtă durere zace în fiecare dintre voi, vă cunosc fidelitatea oarbă şi sunt convins că nimic nu poate schimba acest sentiment de neputinţă şi fustrare. Nu am cum să va împac inimile şi nici nu am să încerc. Doar să vă mulţumesc.

Dan Alexa

P.S La mulţi ani, Iulian Popa, ştiu că nu ţi–ai dorit să ai parte de o asemenea aniversare dar să fi convins că pentru ceea ce însemni tu că om şi fotbalist ai câştigat respectul tuturor!! Mulţumesc Popică!