Elevii din 2025 sunt tot mai nemulțumiți de sistemul educațional din România. De ce apelează părinții elevilor tot mai des la meditații suplimentare în Timișoara?

Am mers în unele licee din orașul de pe Bega, ba chiar am luat la pas străzile ca să răspundem la această întrebare. Majoritatea elevilor se plâng de sistemul școlar din România. Aceștia spun că orele ori sunt prea plictisitoare, ori că nu înțeleg destul de bine ce li se predă la clasă. Alți elevi sau proaspeți absolvenți de liceu spun că profesorii încă nu s-au adaptat timpurilor de astăzi, că predau tot în același stil învechit, nu vin cu idei noi, cu ceva interactiv, competitiv și că unii profesori sunt delăsători.

Iată ce am aflat în legătură cu acest subiect:

„Eu am luat pentru bacalaureat meditații și m-am gândit că o să fie mai rezonabile prețurile. Nici vorbă de așa ceva! Spre exemplu, la matematică am dat 80 lei pe o oră, ceea ce mi se pare foarte mult, anume să dai săptămânal câte 80 lei. Sunt niște bani irosiți, pentru că profesorii ar trebui să-ți dea toate informațiile la clasă, nu să te facă să recurgi la meditații. Unii profesori nu predau anumite lucruri în timpul școlii pentru că ei se așteaptă să le vină copiii la meditații. Foarte mulți educatori se bazează pe chestia asta, să obțină cât mai mulți bani din meditații, să te facă să vii extra la pregătire. Profesorii ar trebui să aibă mult mai multă răbdare cu copiii și să se adapteze la tipul de educație de azi, să facă ceva să le capteze atenția. Sunt unii copii care nu înțeleg din prima, iar profii spun că dacă nu înțelegi e problema ta sau că nu ai fost atent și îi dau la o parte pe acești elevi, nu încearcă să facă mai mult pentru ei”, ne-a declarat o absolventă de liceu, promoția 2024.

„Nu se descurcă elevii cu toate materialele oferite la clasă sau au problema asta, că se fac de rușine dacă întreabă în clasă, și atunci preferă să ia meditații în privat. Eu, da, am luat meditații și-n generală, și-n liceu. Făceam meditații la română, matematică, biologie, chimie. Am plătit destul de mult și prețul depindea de materie, am dat și 70 lei pe o ședință, și 100, chiar și 200. Dar măcar a meritat, că nu mă descurcam doar cu ce se preda la clasă”, ne-a povestit o altă proaspătă absolventă de liceu 2024, azi studentă.

„Noi suntem eleve în clasa a 12-a, și, da, am recurs la meditații. Sunt materii la care nu am nevoie de meditații, dar la unele chiar am nevoie, deoarece nu înțeleg destul din clasă. Profesorii ar trebui să arate mai multă seriozitate și implicare mai ales că urmează să dăm Bacul și nu simțim că ne-ar motiva îndeajuns. De exemplu, la matematică plătim 120 lei ședința care are ca durată două ore. E foarte mult, dar dacă nu avem încotro apelăm la meditații, ce să facem. Și mai este și chestia asta că unii profesori sunt în vârstă și nu reușesc să se adapteze la felul nostru de a învăța, la reacțiile generației noastre. Predau pe același stil de acum 30 de ani și nu reușesc să se facă înțeleși, nu ne captează atenția. Ar trebui să schimbe metoda, să încerce să se adapteze timpurilor”, am aflat de la două eleve ce treceau prin centrul Timișoarei.

„Am recurs la meditații pentru că erau unii profesori ce nu explicau bine, nu înțelegeam. Eu am avut noroc pentru că, de exemplu, am făcut meditații gratuite la matematică, dar sunt materii la care am făcut asta pe bani. Asta este”, ne-a lămurit o domnișoară, din mers, în Piața Libertății.

„Eu nu înțeleg nimic la clasă, de asta iau meditații. Mă refer la materiile esențiale pentru Bac. Au mai multă răbdare cu tine în particular, și așa înțeleg măcar ceva, explică altfel. Dau ceva bani la meditații, dar știu că o să mă ajute pe viitor, deci merită cel puțin din punctul meu de vedere”, ne-a explicat o elevă de liceu.

„Am apelat la meditații când am avut Evaluarea Națională, în generală. Am luat la matematică și română. Cred că sistemul dă eroare aici pentru că părinții nu ar trebui să dea banii pentru asta, ar trebui elevii să fie pregătiți de la clasă, să nu se recurgă la așa ceva atât de devreme. Când am dat Bacul, nu am mai luat meditații, pentru că m-am ambiționat mai mult să nu mai plătesc. În plus, nu toți elevii au posibilități financiare. Mă rog, părinții acestora. Dar, dacă se vrea, se poate și fără meditații”, ne-a convins o proaspătă studentă.

„Vă spun că la noi în clasă se practică favoritismul — profesorii își aleg un elev, poate doi și numai cu el, cu ei interacționează. Restul, dacă nu înțelegem — Dumnezeu cu mila! —, vedem noi ce facem. Nu contează pentru ei că nu am înțeles, ei să vină să-și facă prezența la ore și cam atât. Sunt delăsători, probabil și din cauza faptului cum sunt plătiți, dar asta nu e vina noastră, a elevilor. Ce exemplu ne dau nouă?”, a răbufnit o elevă din clasa a 10-a.

„În acest moment nu aș putea să confirm că există o creștere sau o tendință de a renunța din partea părinții în a-și medita copiii acasă, în particular. Lucrurile acestea se întâmplau și înainte de Revoluție, nu doar în acești ani — cu siguranță existau motive și există. Se poate întâmpla ca un cadru didactic să nu fie pe placul unui copil sau modalitatea de a preda să nu dea roade — cum explică, mai exact. Iar deciziile le aparțin părinților, că sunt obiective, că sunt mai puțin obiective — nu aș putea să spun. Dacă dumnealor confirmă că acesta este motivul pentru care recurg la meditații, respectiv că la clasă se lucrează cu 25–30 de copii, probabil că recurg la aceste metode tocmai pentru că se lucrează cu un număr mult mai redus de copii sau chiar cu un singur copil. Este posibil ca, atunci când se lucrează cu un singur copil, cunoștințele pe care le transmit ei să fie mult mai temeinic consolidate decât acelea care sunt transmise într-o clasă unde sunt, de exemplu, 30 de elevi. Avem însă o legislație în vigoare care obligă cadrul didactic de la clasă să nu recurgă la a-și medita propriii copii și, bineînțeles, dacă meditațiile acestea sunt făcute în concordanță cu legislația, ele respectă legea din România în contextul în care pentru o oră de meditație suplimentară cadrul didactic ar oferi pentru banii încasați documente financiare care să ateste că este plătitor de taxe și impozite. Nu știu dacă cineva poate să învinuiască acea persoană, ci pur și simplu este decizia părintelui dacă merge pe această linie și, evident, a profesorului, dacă dorește să facă lucrul acesta”, ne-a declarat Aura Danielescu, inspector șef al IȘJ Timiș.

Doamna Danielescu a mai adăugat că o să urmeze o întreagă dezbatere la Timișoara despre acest subiect care afectează educația din România.

Prețul unei ore de meditație variază între 70 și 200 de lei și depinde de materie. Aceste practici sunt desfășurate fie la elev acasă, fie la profesor. Dar o altă întrebare este: acești bani sunt declarați undeva? Ultimele statistici ne arată că un absolvent din patru nu a trecut examenul de Bacalaureat. În 2024 au existat licee din țară unde rata de promovare a fost zero. Cu toate aceste aspecte, ministrul Educației declara că rata de promovare este în creștere față de anii precedenți.

„E un semiadevăr sau o semiminciună prin vocea ministrului Educației să spui că promovabilitatea la Bacalaureat este de 77%”, a declarat Marian Staș, expert în educație, pentru Digi 24.

În ultimii ani elevii au apelat tot mai des la abandonul școlar după primul an de liceu pe motiv că nu i-ar ajuta prea mult în viață informațiile predate de către profesori sau că sărăcia i-a împins de la spate.

România este pe ultimul loc din Europa în ceea ce privește procentul de populație cu vârsta cuprinsă între 25 și 74 de ani care a absolvit cursuri de educație superioară.

În consecință, unde este problema reală, cu adevărat gravă, a educației din România? O întrebare, deocamdată, fără răspuns, așa cum observăm cu toții.