Un grup format inițial din peste 200 de cercetători, profesori și scriitori – între care figuri cunoscute, precum Mircea Cărtărescu, Radu Vancu sau Ioana Pârvulescu – cer oficial, printr-un memoriu adresat direct Ministerului Educației și Cercetării (MEC), „regândirea integrală” a noii programe de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a. Între timp, lista celor care semnează acest memoriu a adunat peste 900 de semnături.

Documentul, intitulat „Nu programei de ieri pentru elevii de mâine”, prezintă 10 motive pentru care propunerea este „ruptă de realitatea elevilor”, „conține erori impardonabile”, descurajează lectura și face riscantă lupta împotriva alfabetismului funcțional. Criticii susțin că trecerea de la modelul tematic actual la o structură diacronică – care evidențiază evoluția istorică a literaturii – nu ține cont de nevoile și sensibilitățile adolescenților. Ei acuză că programa ignoră literatura contemporană, reduce drastic prezența textelor nonliterare și multimodale și nu asigură o continuitate cu materia studiată în gimnaziu.

Semnatarii avertizează că, într-un context în care mulți adolescenți au deja dificultăți de înțelegere a textului, o programă „erudită” și academică riscă să accentueze abandonul lecturii și să contribuie la creșterea analfabetismului funcțional.

Cele zece critici ale noii programe

Cele zece critici formulate în memoriu vizează atât structura programei, cât și impactul ei asupra modului în care elevii învață și se raportează la lectură.

Pe scurt, ce spun semnatarii în cele 10 motive

1. Programa cere elevilor să studieze literatura în ordine istorică, de la începuturi până azi – ceea ce este prea greu pentru clasa a IX-a. O abordare istorică funcționează în facultate, dar la această vârstă poate deveni o listă seacă de „curente” și „perioade”, nu un drum spre înțelegerea sensului povestirilor.

2. Dispar aproape total textele apropiate de realitatea elevilor (articole, eseuri moderne, texte multimodale). Programa mizează masiv pe texte literare vechi și ignoră lectura contemporană: articole, texte jurnalistice, fragmente media, conținut digital. Riscul este ca elevii să nu exerseze deloc situațiile reale de comunicare.

3. Programa poate descuraja lectura pentru o generație care oricum citește greu. Textele vechi, dense, cu vocabular arhaic, pot întări sentimentul elevilor că „literatura nu e pentru ei”.

4. Conținuturile cerute pot transforma ora de română într-o lecție de „memorare”, nu de înțelegere. Împingerea elevilor spre definiții, curente, etichete și terminologie tehnică poate ucide exact ce ar trebui să construiască literatura: sens, interpretare, plăcerea textului.

5. Programa este prea dificilă pentru multe licee, mai ales tehnologice. În realitate, liceele au niveluri foarte diferite. O programă extrem de academică îi poate lăsa pe mulți elevi în urmă și poate împovăra profesorii care trebuie să lucreze cu grupuri eterogene sau cu elevi cu dificultăți de lectură.

6. Partea de limbă și comunicare devine marginală, deși elevii au nevoie de ea în viața reală. Programa pune accent pe literatură, dar reduce exercițiile necesare pentru scriere, citire funcțională, argumentare, înțelegerea mesajelor media. Aceasta slăbește exact competențele de bază pe care le solicită examenul, viața și joburile viitorului.

7. Lista de autori nu mai este clară: ce trebuie predat devine neuniform de la un liceu la altul. Programa lasă prea mult la latitudinea profesorului — ceea ce poate părea un lucru bun, dar în practică produce diferențe uriașe între licee. Elevii pot ajunge în clase terminale cu bagaje literare complet diferite.

8. Limbajul multor texte recomandate este prea arhaic pentru nivelul clasei a IX-a. Când elevii se luptă deja cu înțelegerea unui text modern, expunerea imediată la limbaj fonetic vechi, alfabet de tranziție sau lexic arhaic devine un obstacol major, nu o resursă educativă.

9. Nu există coerență între gimnaziu și liceu: elevii intră într-un sistem complet diferit de cel în care au fost formați. La gimnaziu se pune accent pe texte accesibile și pe înțelegerea lor. La liceu, după noua programă, sar peste noapte într-o abordare tip „istorie literară”, fără punți logice între cele două etape.

10. Programa pentru clasa a IX-a a fost publicată fără ca lumea școlii să știe ce urmează în clasele X–XII. Nu există o viziune completă. Fără continuitate, e imposibil de știut dacă ceea ce se studiază în clasa a IX-a se leagă de ce urmează în restul liceului.

Profesorul Radu Vancu, unul dintre inițiatori, face un apel pe rețelele sociale

„Am fost cooptat într-un grup de lucru care a elaborat un memoriu privitor la programa de limba și literatura română pentru clasa a IX-a. Semnat până acum de peste 200 de persoane (profesori, scriitori, intelectuali umaniști, artiști), va fi depus vineri în mod oficial la minister. Lista semnăturilor e deschisă, deci vă îndemn să vă alăturați demersului nostru. Și să faceți ca vocile noastre reunite să ajungă cât mai departe – de dragul copiilor noștri.

NU programei de ieri pentru elevii de mâine! Noua programă de limba și literatura română pentru clasa a IX-a readuce în școli un model depășit, complet rupt de realitățile elevilor și de lumea în care trăiesc. În același timp, programa ignoră toate deschiderile științifice și didactice ale disciplinei din ultimele decenii, conține erori impardonabile, descurajează lectura și riscă să amplifice analfabetismul funcțional. Prin urmare, solicităm Ministerului Educației și Cercetării regândirea integrală a programei. Dacă și dumneavoastră considerați că elevii merită o programă actuală, riguroasă și vie, vă invităm să semnați!”, scrie profesorul pe pagina sa de Facebook.

Formularul de semnare a memoriului este disponibil aici: NU programei de ieri pentru elevii de mâine! Noua formă a programei școlare de Limba și literatura română se află în dezbatere publică până pe 12 decembrie 2025. Părinții, elevii, profesorii și organizațiile din societatea civilă pot transmite propuneri și observații prin două formulare oficiale:

• Chestionar pentru publicul larg, destinat elevilor, părinților și tuturor celor interesați.
• Chestionar pentru cadrele didactice, adaptat pentru profesori.

Accesul la formulare este posibil doar cu o adresă Gmail sau un cont asociat, iar majoritatea întrebărilor sunt obligatorii. Fiecare respondent are la dispoziție și secțiuni cu răspuns liber, cu limite de caractere prestabilite. Pentru cei care au nevoie de spațiu suplimentar pentru explicații, Ministerul pune la dispoziție adresa consultare@rocnee.ro, unde pot fi trimise observații detaliate.

Sursa: https://totuldespremame.ro/