Românii asigurați automat în sistemul de sănătate, fără plata contribuției CASS în 2019

5082

Vești deosebit de importante pentru mulți români, după ce autoritățile au anunțat care sunt persoanele asigurate automat in sistemul public de sănătate, fără plata contribuției CASS 2019.

Copiii şi tinerii români care îşi continuă studiile, gravidele, pensionarii, cei condamnaţi sau arestaţi sunt principalele categorii care beneficiază de asigurare automată la sănătate, fără să plătească contribuţia la sănătate (CASS). Codul fiscal prevede o listă destul de lungă, uşor modificată în 2018, cu cei care beneficiază automat de asigurare în sistemul public de sănătate, însă obţinerea unor venituri impozabile îi poate face şi pe aceştia scutiţi să datoreze CASS pentru acele venituri, scrie avocatnet.ro.
Categoriile de persoane care nu sunt nevoite să plătească CASS, dar beneficiază gratis de servicii medicale în sistemul de sănătate public (pachetul de bază) sunt stabilite în Codul fiscal. Anul trecut au fost făcute mici modificări la lista asiguraţilor fără plata CASS, iar lista este acum următoarea:
  • copiii români până la vârsta de 18 ani, dar şi cei între 18 şi 26 de ani, dacă sunt elevi, inclusiv absolvenţii de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de trei luni de la terminarea studiilor, ucenici sau studenţi, studenţii-doctoranzi care desfăşoară activităţi didactice, potrivit contractului de studii de doctorat, în limita a patru – şase ore convenţionale didactice pe săptămână, precum şi persoanele care urmează modulul instruirii individuale, pe baza cererii lor, pentru a deveni soldaţi sau gradaţi profesionişti;
  • tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care provin din sistemul de protecţie a copilului;
  • soţul, soţia şi părinţii fără venituri proprii, aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate;
  • persoanele cu handicap, pentru veniturile obţinute în baza Legii nr. 448/2006;
  • bolnavii cu afecţiuni incluse în programele naţionale de sănătate stabilite de Ministerul Sănătăţii, până la vindecarea respectivei afecţiuni;
  • femeile însărcinate şi lăuzele;
  • pensionarii, pentru veniturile din pensii, precum şi pentru veniturile realizate din drepturi de proprietate intelectuală; asta înseamnă că dacă obţin venituri din activităţi independente, chirii sau alte venituri impozabile ar putea fi obligaţi să plătească CASS, peste un anumit plafon al veniturilor (12 salarii minime brute anual);
  • persoanele care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală; salariaţii oricum datorează CASS prin contractul de muncă, însă Codul fiscal îi scuteşte aici de obligaţia de a datora CASS dacă mai obţin şi venituri din proprietate intelectuală;
  • persoanele care se află în concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă, acordate în urma unor accidente de muncă sau a unor boli profesionale, precum şi cele care se află în concedii medicale acordate potrivit OUG nr. 158/2005, pentru indemnizaţiile aferente certificatelor medicale (de maternitate, risc maternal, îngrijirea copilului bolnav etc.);
  • şomerii care primesc indemnizaţia de şomaj sau, după caz, alte drepturi de protecţie socială;
  • persoanele care se află în concediu de acomodare sau în concediu pentru creşterea copilului, pentru drepturile băneşti acordate aferent acestor concedii (adică indemnizaţiile de concediu de creştere şi de acomodare);
  • români, persoanele fizice care beneficiază de ajutor social potrivit Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat (dar doar pentru aceşti bani);
  • condamnaţii din închisori, cei arestaţi, precum şi persoanele care se află în executarea unei măsuri educative/de siguranţă privative de libertate, respectiv cele care se află în perioada de amânare/întrerupere a executării pedepsei privative de libertate;
  • străinii aflaţi în centrele de cazare în vederea returnării ori expulzării, precum şi pentru cei care sunt victime ale traficului de persoane, care se află în timpul procedurilor necesare stabilirii identităţii şi sunt cazaţi în centrele special amenajate potrivit legii;
  • personalul monahal al cultelor recunoscute;
  • persoanele cetăţeni români, care sunt victime ale traficului de persoane, pentru o perioadă de cel mult 12 luni;
  • persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990, prin Legea nr. 51/1993, prin Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999, prin Legea nr. 44/1994, prin Legea nr. 309/2002, precum şi persoanele prevăzute de Legea nr. 341/2004 (e vorba, în principal, de persoane persecutate în regimul comunist, de veterani de război şi alte categorii asemenea).

Citește mai mult pe capital.ro

LĂSAȚI UN MESAJ