11.4 C
Timișoara
joi 29 februarie 2024

Reprezentantul Uniunii Bulgarilor din Banat, deputatul Nacov, vrea arme de foc la liber! Un grup de parlamentari PNL-PSD trage sforile pentru relaxarea legislației privind armele cu efect letal

Un proiect de lege care relaxează legislația armelor a fost adoptat tacit de Senat la finalul lunii octombrie, anul trecut. Dacă trece și de Camera Deputaților, modificările aduse legii le vor permite deținătorilor de arme de foc să le poarte asupra lor inclusiv sub influența alcoolului sau a substanțelor interzise.

Numărul armelor destinate pentru apărare și pază, adică arme letale de foc, pe care cineva le poate deține este în prezent de două, însă proiectul propune un număr nelimitat. ONG-urile pentru drepturile omului avertizează că agresivitatea a crescut oricum în societate, iar relaxarea regulilor pentru arme doar va înrăutăți situația.

Ce se schimbă concret Persoanele care pot avea arme de apărare și pază sunt demnitarii, magistrații, diplomații, militarii și polițiștii care sunt în activitate sau chiar și după pensionare și persoanele incluse în programe de protecție a martorilor.

Armele pentru apărare sunt cele cu foc, letale. Legea actuală privind regimul armelor interzice persoanelor condamnate, indiferent de fapta pentru care au fost judecate, dacă judecătorii au decis că a fost făcută cu intenție, să aibă permis de portarmă.

Dar noua modificare propusă de cei 35 de deputați le interzice asta doar celor care au săvârșit fapte penale cu violență.

Conform Codului Penal, asta înseamnă omor, tâlhărie, viol și lovire și fapte în care condamnații au folosit arme de foc.

„Prin eliminarea unei restricții, practic, orice persoană care a fost inculpată pentru alte fapte penale, de pildă, proxenetism, șantaj, trafic de persoane, organizare de grup infracțional și nu numai, își va putea procura arme în mod legal”.

Deputații: „Vizează sporirea protecției ordinii publice”. Guvernul nu e de acord Proiectul de lege vrea să modifice și numărul de arme de apărare și pază, arme letale, pe care o persoană le poate deține. Acum, numărul este limitat la două arme. În proiectul aflat în dezbatere în Parlament scrie explicit „un număr nelimitat de arme de pază și apărare”.

Semnatarii proiectului motivează că modificările „vizează simplificarea procedurilor administrative și reducerea birocrației, sporirea protecției ordinii publice, a siguranței naționale, vieții și integrității corporale a persoanelor”.

Deputații au cerut ca dezbaterea și aprobarea în Senat să se facă în procedură de urgență, însă au fost refuzați.

Într-un punct de vedere asupra proiectului, Guvernul atrage atenția că relaxarea regulilor privind armele „ar vulnerabiliza siguranța publică în general” și că nu există motiv ca o persoană să își cumpere „100 de pistoale cu glonț”.

„Eu, ca posesor de armă, am foarte mare grijă cu ea. Știu cât de periculoasă este”, spune Cristinel Berea, senator USR. El este membru în Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a Senatului. Parlamentarul s-a opus public modificării legislative. Berea spune că două arme sunt suficiente: „Doar dacă cineva vrea să-și facă o grupare paramilitară, să-și ia pe numele lui nu știu câte pistoale și să înarmeze fel de fel de persoane… Altă explicație nu am”, spune Berea.

„Simt nevoia să iasă băuți cu armele pe stradă?” Condițiile de păstrare a armelor și muniției se vor relaxa și ele. Acum, conform legii, armele trebuie ținute într-un loc sigur, cum ar fi un seif. Pe lângă domiciliu și reședință, parlamentarii adaugă, în proiectul de lege, și păstrarea „în orice alte locuri” a armelor de vânătoare, de tir, de colecție sau de autoapărare.

Cristinel Berea spune că „și aici apar probleme: reședința poate fi oriunde”. În punctul de vedere, Guvernul menționează aceeași problemă.

Mai mult, modificarea legislativă elimină punctul „e)” din art. 31 din lege, care interzice purtarea armelor de apărare și pază sub influența alcoolului sau a substanțelor interzise.

Deputații vin cu precizarea că deținătorii au voie să le poarte sub influență, însă nu să le și folosească. Guvernul spune că „s-ar crea un vădit pericol”.

„Hai să ne imaginăm pe unul care e în comă alcoolică de beat și mai are și un pistol la el. Spune-i ăluia că vezi că potrivit legii armelor și munițiilor n-ai voie să folosești pistolul. Pe bune? Eu unul nu m-aș simți în siguranță. De ce au făcut chestia asta? Adică simt nevoia să iasă băuți cu armele pe stradă?”, spune senatorul Berea.

Proiectul de lege a plecat de la deputatul Gheorghe Nacov, din Uniunea Bulgară din Banat – România, membru în Comisia pentru administrație publică, una dintre comisiile parlamentare care trebuie să dea aviz pentru proiect.

Nacov este vânător, membru în Asociația Vânătorească Luvcijskotu Drustvu, conform declarației sale de interese.

Deputatul a postat de mai multe ori pe contul de Facebook fotografii de la partidele de vânătoare. Asociația vânătorească din care face parte are sediul în comuna Dudeștii Vechi, județul Timiș, unde Nacov a fost primar până în 2016.

Nacov este și cel care a cerut mărirea numărului de păsări care pot fi vânate. Cazul a fost documentat pe larg de Libertatea.

Contactat de ziar, deputatul a spus că nimeni nu va avea un număr nelimitat de arme de foc, ci „s-a limitat la trei, s-au făcut amendamente”. Nu am găsit momentan aceste amendamente pe site-ul Camerei Deputaților.

Gheorghe Nacov a spus și că este „imposibil” ca o persoană aflată sub influența alcoolului sau a substanțelor interzise să poată avea o armă la ea în timpul acesta și poate „s-a strecurat vreo greșeală”, iar dacă e așa, „eu însumi voi face amendamentele”.

Mai ușor de scos arme din țară, iar vânătorii primesc amortizoare Parlamentarii vor relaxarea și în ceea ce privește scoaterea armelor din țară.

Pentru deplasarea cu arme de foc în statele Uniunii Europene există un pașaport european special.

Pentru state non-UE este necesară o altă autorizație. Modificarea ar permite deplasarea și în state terțe cu pașaportul european. În punctul său de vedere, Guvernul a transmis că pașaportul este recunoscut doar de statele membre UE, iar folosirea lui în deplasarea către state terțe ar diminua controlul asupra armelor.

Executivul spune și că „armele înregistrate pe teritoriul nostru ar putea ajunge în posesia unor teroriști sau insurgenți”. Berea este de acord cu modificarea.

„Sunt anumite țări pentru care România încă mai cere, pe lângă pașaportul european, încă o autorizație”, spune el. Proiectul legislativ mai prevede și puncte care avantajează vânătorii. Instituțiile de forță au voie să folosească sisteme de ochire laser, sisteme de ochire de noapte și amortizoare, conform legislației în vigoare.

Vânătorii pot folosi astfel de sisteme de ochire, dar numai în anumite condiții și doar pentru anumite animale sau când este declarată pestă porcină. Un amortizor are rolul de a reduce zgomotul produs de explozie atunci când este apăsat trăgaciul. Modificarea propusă dă de înțeles că și vânătorii pot folosi amortizoare, fiind trecuți la excepții alături de autorități.

Palatul Victoria spune că astfel de dispozitive ar încuraja braconajul și ar afecta siguranța publică, fiind folosite pentru a diminua zgomotul unei arme de foc. Guvernul mai spune că „scopul excepțiilor prevăzute este acela de a da posibilitatea unor operatori economici de a comercializa astfel de dispozitive, destinate forțelor de ordine publică și siguranță națională”.

Întrebat de ce ar avea nevoie vânătorii de lasere și amortizoare, Berea afirmă că „dacă îți pui un amortizor, îți mai pui și un sistem de ochire cu termoviziune, te mai duci și noaptea și iei căprioara când doarme fără să te audă nimeni, e o problemă. Și băieții care fac braconaj cred că salivează la gândul ăsta”.

Gheorghe Nacov se declară „pro amortizoare”, dar se apără și spune că nu vrea și introducerea, prin lege, a unor astfel de dispozitive pentru vânători. Nacov a mai adăugat că lucrează la o măsură prin care să fie doar amendate persoanele cărora le-a expirat permisul de armă și nu au apucat în termenul prevăzut de lege să predea armele sau să reînnoiască permisul.

În prezent, acest lucru constituie infracțiune, care înseamnă dosar penal.

Deputatul susține că „niciunul dintre aceste dosare nu a fost soluționat cu altceva decât cu clasare” și că poliția este ocupată cu astfel de cazuri, „când ar putea face lucruri mult mai utile”. Nacov propune amendarea celor care au întârziat predarea armelor cu sume cuprinse între 5.000 și 10.000 de lei: „Mi se pare o amendă destul de consistentă, ca să nu fie tentat să întârzie”, motivează el.

Gheorghe Nacov dă un exemplu: „Dacă ți-a expirat permisul (n.r. – de conducere) nu este faptă penală și nu ți se ia mașina. Primești amenda și-ți prelungești permisul”.  Un alt amendament pe care Nacov susține că l-a depus în Parlament se referă la eliminarea obligației pentru cadre militare sau polițiști de a urma cursuri de instruire pentru arme.

„Nu mi se pare normal, cadre militare active, cum sunt Poliția, Jandarmeria sau soldați, să trebuiască să facă curs de arme separat pentru a deține arme ca și civili”.

Agresivitatea a crescut în societate, atrag atenția ONG-urile Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a cerut retragerea proiectului de lege.

„Nu este oportună relaxarea regimului armelor, în contextul agresivității crescute din societate”, a transmis ONG-ul într-un comunicat de presă.

În alte state, explică organizația, relaxarea regimului armelor a dus la incidente dese în care au fost ucise mai multe persoane.

Nu s-a demonstrat existența unei nevoi sociale presante care să justifice inițierea de noi reguli.

Organizația a cerut Camerei Deputaților să elimine măcar prevederile ce privesc numărul nelimitat de arme și cea care privește faptele penale cu violență.

Și organizația Declic a lansat o petiție, spunând că modificările au deschis „o adevărată cutie a Pandorei”.

Declic a mai menționat că relaxarea regimului armelor și munițiilor a dus în Statele Unite ale Americii la producerea unor atacuri sângeroase, iar armele sunt principala cauză de deces în rândul tinerilor americani. Inițiată în noiembrie, petiția a strâns, până în ianuarie, în jur de 13.600 de semnături.

Mai multe incidente cu arme de la un an la altul Poliția Română se laudă cu capturile de arme de foc. Datele dintre anii 2017 și 2022 arată o scădere în ceea ce privește armele și munițiile indisponibilizate. În anul 2023, au fost confiscate 3030 de arme, 588 din ele în ultimele 3 luni, potrivit unui răspuns al Poliției la solicitarea Libertatea.

În ceea ce privește cazurile de nerespectare a regimului armelor și munițiilor, Poliția a avut cele mai puține dosare soluționate sau trimise la Parchet în 2020 – 445 de dosare.

Datele primite de la IGPR arată și că au existat mai multe incidente produse cu arme. În 2021, armele au provocat șase decese, potrivit datelor transmise de poliție la solicitarea Libertatea.

În același an, o persoană a fost rănită. În 2022, opt persoane și-au pierdut viața din cauza armelor de foc. Patru oameni au murit și alți doi au fost răniți din cauza armelor în primele 9 luni ale anului 2023.

În România existau, la finalul lunii septembrie, 112.434 de posesori de permis de port-armă. Dintre aceștia, conform datelor obținute de la Poliția Română, aproximativ 72.000 de persoane au dreptul de a purta și folosi arme letale. Numărul este cam același pentru ultimii trei ani. La categoria armelor neletale, peste 40.000 de persoane au permis pentru ele.

Aici intră, de exemplu, pistoalele cu cauciuc sau cu aer comprimat ori dispozitivele care împrăștie gaze. De evidența armelor și eliberarea permiselor port-armă se ocupă Serviciul Arme din cadrul IGPR.

Au existat 12 evenimente rezultate în deces/vătămare în care au fost implicate persoane cu drept de port-armă, în anul 2021. În anul 2022 au existat 50 de evenimente cu arme, iar în aproape jumătate dintre ele, care au rezultat în deces sau vătămare, au fost implicate persoane care aveau dreptul de a purta armă.

Pe primele 9 luni ale anului 2023 au fost 11 evenimente în care deținători legali de arme au fost implicați. Despre aceste date ale Poliției, senatorul Cristinel Berea spune că arată tocmai că nu ar trebui relaxate măsurile.

„Cu regimul ăsta restrictiv, avem încă 20 și ceva de cazuri pe an”, afirmă el.  Senatorul e de părere că relaxarea legislației ar duce la creșterea numărului de permise de port-armă. „E posibil ca, în momentul ăsta, cei care au dreptul să aibă armă letală să nu și-o ia, tocmai din cauza asta.

Trebuie să o țin acolo încuiată, n-am voie să o țin la mine, n-am voie să beau și eu un pahar atunci când o folosesc. Ei, prevederile astea (modificările aduse legii, n.r.) e posibil să le dea curajul și ălora”.

Berea crede că cei care fac verificările pentru acordarea dreptului la armă ar trebui să fie mult mai vigilenți, în cazul în care proiectul va fi adoptat.  Am cerut de mai multe ori reprezentanților Poliției Române să ne ofere un interviu pe tema proiectului de lege, atât telefonic, cât și prin e-mail, însă aceștia au refuzat. Le-am solicitat, de asemenea, un punct de vedere în scris, dar nu am primit niciun răspuns până la publicarea acestui text.

Mai mulți deputați care au semnat proiectul de lege fac parte din comisiile Camerei Deputaților care vor decide soarta lui

Deputații care au semnat proiectul de lege fac parte din Partidul Național Liberal – 1; de la minorități – 6;  iar restul de 28 fac parte din Partidul Social Democrat. Proiectul de lege a fost trimis la comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților pentru raport și avize. Din cei 35 de deputați care au semnat proiectul de lege, 17 fac parte din comisiile care vor da avize și raportul comun.

Avize dau Comisia pentru mediu și echilibru ecologic și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, iar prima deja a oferit aviz favorabil. Nouă dintre semnatarii proiectului de lege fac parte din aceste două comisii.

Un raport pentru proiect îl vor da și Comisia pentru agricultură, cea juridică și cea pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Din cele trei comisii fac parte opt membri care sunt și inițiatorii proiectului de lege. Nacov nu este singurul vânător care și-a pus semnătura pe proiect.

Și Costel Șoptică (PNL) este președintele filialei Botoșani al Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România. AGVPS reprezintă interesele pentru majoritatea vânătorilor și pescarilor din țară.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională are doi inițiatori pe proiectul de modificare a legislației armelor. Mihai Fifor, vicepreședinte al comisiei, se numără printre ei. Fifor a cerut să-i fie retrasă semnătura la o zi după depunerea proiectului către comisii, dar solicitarea deputatului social-democrat a fost refuzată.

Contactat de Libertatea, Fifor nu a vrut să comenteze motivele pentru care a cerut retragerea sa de pe proiect.

Celălalt membru din comisia de apărare și inițiator al proiectului de lege privind armele este Mihai Weber. În prezent, Weber este și președinte al Comisiei de control a activității Serviciului de Informații Externe. „Partea proastă la el este că unii dintre semnatarii proiectului sunt membri ai Comisiei de apărare, și cu siguranță vor face lobby să-l treacă”, spune senatorul Berea.

Referitor la modalitatea în care a trecut proiectul de Senat, Cristinel Berea mărturisește că a depus o cerere la Comisia de apărare a Senatului, din care face parte, pentru a pune proiectul pe ordinea de zi pentru a-l putea respinge.

„Ori aprobăm amendamentele pe care le-am depus eu, ori dacă nu, respingem proiectul pentru că e cancer. Cererea a fost ignorată cu brio. Proiectul a ajuns în cameră”, explică Berea.

Tudor Tunăreanu este student în anul al III-lea la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București. Materialul de față a fost realizat ca temă în cadrul seminarului de Tehnici de Colectare a Informației.

Sursa: https://www.libertatea.ro/

Alte subiecte :

Cum arată calendarul complet al alegerilor din acest an

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, miercuri seara, la România TV, calendarul stabilit în coaliție pentru toate alegerile din acest an: 9 iunie – alegeri locale...

Ajutoarele de stat plătite companiilor din România în 2023 reprezintă 2% din PIB

Companiile economice din România au beneficiat de ajutoare de stat plătite în cursul anului 2023 în valoare totală de circa 29,5...

Citește și :