Orașul de pe Bega este un oraș multicultural, cu numeroase comunități etnice, dar și una dintre cele mai dezvoltate așezări urbane din România.
În anul 2023 a obținut titlul de Capitală Culturală Europeană. Anul 2025 este un an cu schimbări, cu alegeri prezidențiale.
Dar cum stăm la capitolul ,,forța de muncă” în Timișoara?
Un alt subiect pe care l-am abordat este vestea că vor urma curând disponibilizări masive de personal în corporații și nu numai.
După cum v-am obișnuit, dragi cititori, am luat la pas străzile marelui oraș în căutare de informații, de statistici. Am cules declarații, păreri. Am întâlnit, de pildă, un tânăr care ne-a spus că ar munci dacă i s-ar oferi un loc de muncă unde să-i accepte și cazierul pătat.
„Am cazierul umflat, acum nu mă mai ia nimeni la muncă… Eu am lucrat, înainte, la mall, dar, din cauza amenzilor pentru comportamentul meu, am pierdut locul de muncă. Aruncam chiștoace pe jos… chestii din astea… și, uite, s-au adunat. Acum prestez altfel de servicii — servicii, știți voi…”
Angajatorii se plâng că nu au oameni, iar potențialii angajați se plâng, la rândul lor, că nu-și găsesc job-uri pe potriva aspirațiilor proprii. Majoritatea antreprenorilor preferă forța de muncă din străinătate. Recurg la firme care aduc muncitori din țări mai sărace, precum India, Vietnam — în principiu, din țările asiatice. Aceștia nu se plâng nici de salariu, nici de numărul de ore lucrate suplimentar. Sunt mai disponibili decât românii.
De aceea, majoritatea angajatorilor recurg la forța de muncă din afară. Iar, pe de altă parte, românii preferă să plece din țară pentru un trai mai bun și aleg să vină acasă doar în vacanțe.
Am întâlnit, prin centrul Timișoarei, două femei care tocmai se întorseseră în România… dar… doar în concediu. Am stat de vorbă cu ele despre tinerii din Timișoara, din România.
„Eu cred că tinerii nu vor să lucreze. Nu locuiesc aici — ieri am revenit și numai o tură am făcut prin centru și am văzut nu știu câte afișe pe care scria: căutăm ospătar, chelner, căutăm angajați. Cred că lumea, dacă ar vrea să lucreze, ar avea și unde. Dar, din păcate, cred că este o chestie de generație, deci eu așa cred, este părerea mea. Dacă fiecare s-ar gândi puțin cum să facă ceva util ca să ne meargă tuturor bine, cred că atunci ar fi în stare să-și găsească un loc de muncă. Dacă însă tinerii se gândesc pentru ce să lucrez că primesc puțini bani… aaa, păi atunci stau acasă… Eu nu înțeleg chestia asta — cum se descurcă? Noi lucrăm în străinătate de peste 30 de ani, din păcate, o spun, pentru că ne place acasă, ne place în România, țara s-a dezvoltat, dar ar putea să fie și mai bine. Iar ceea ce am văzut ieri la piață, am văzut că prețurile sunt într-adevăr ca în străinătate, unde se câștigă de două ori mai mult decât în România. Mă gândesc la mama, care are o pensie și merge la piață să-și cumpere roșiile, dovleacul și plătește la fel ca noi în Germania, care avem de două ori mai mult sau de trei ori mai mult decât ea. Or, asta nu-i corect. Costă așa de mult roșia în sine în Timișoara, dar trebuie egalizate atunci salariile, pentru că nu-i corect așa. Asta este părerea noastră”.
„Lucrez ca particular și sunt pensionar. Sunt foarte mulți tineri care nu vor să lucreze, îs trântori. Ar trebui să meargă la muncă, că pentru ei merg. Stau să le dea părinții… Nu toți, că nu-s toți așa”, a completat un trecător în vârstă.
„Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Timiș a desfășurat, în primele trei luni ale anului 2025, o serie de activități menite să sprijine integrarea profesională a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și să susțină dezvoltarea competențelor pentru o mai bună adaptabilitate la cerințele pieței muncii, iar rata șomajului la 31.03.2025 era 1,01%.
În perioada ianuarie-martie 2025, AJOFM Timiș a înregistrat un număr semnificativ de persoane încadrate în muncă, atât prin intermediul măsurilor active oferite, cât și prin proiectele derulate pentru integrarea rapidă pe piața muncii. Peste 730 de șomeri au reușit să obțină un loc de muncă, iar dintre aceștia un procent provine din rândul tinerilor și al celor peste 45 de ani.
Cu privire la disponibilizările anunțate în perioada ianuarie-martie 2025, în județul Timiș au fost disponibilizate efectiv 280 de persoane, cu 30 mai multe decât în anul 2024, pentru aceeași perioadă. Din cele 280 de persoane, momentan, aproximativ 30 au solicitat sprijinul pentru găsirea unui loc de muncă, iar restul au la dispoziție un an de zile de la concediere pentru a se adresa instituției ca să beneficieze de măsurile active, în cazul în care nu sunt absorbite de piața muncii. Domeniile principale din care au fost disponibilizate sunt: colectarea deșeurilor nepericuloase; fabricarea de echipamente de măsură etc.
AJOFM Timiș implementează două proiecte ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă: START — Investește în calificare pentru viitor! și FORMACTIV — Dezvoltăm noi competențe pentru creșterea ocupării pe piața muncii, în valoare totală de 93 de milioane de euro, și urmează a fi implementate până la data de 31 decembrie 2029. Acestea reprezintă o oportunitate de a sprijini șomerii, de a dezvolta competențe necesare pe piața muncii și de a contribui la creșterea nivelului ocupării în fiecare județ din România.
- START. Prin acest program se deschide tinerilor sub 30 de ani drumul pentru un început în carieră. Cum? Simplu, învață o meserie, câștigă experiență și au un loc de muncă în care sunt plătiți în timp ce obțin o calificare. Programul este finanțat cu 30 de milioane de euro din fonduri europene și de la bugetul de stat, iar angajatorii primesc câte 2.250 de lei pe lună pentru fiecare ucenic sub 30 de ani pe care l-au angajat.
- FORMACTIV. Angajatorii care încadrează persoanele cu vârsta de peste 30 de ani, înregistrate în evidențele AJOFM Timiș, pentru a le specializa la locul de muncă, vor fi sprijiniți cu 2.250 de lei/lună pentru fiecare ucenic. Programul va beneficia de o finanțare totală de 63 de milioane de euro, provenind din fonduri europene și de la bugetul de stat.
Activitatea AJOFM Timiș, în primele luni ale anului 2025, a fost caracterizată de un angajament puternic față de susținerea ocupării forței de muncă și formarea profesională continuă. Cu o colaborare activă între autorități, angajatori și șomeri, agenția va continua să susțină integrarea rapidă pe piața muncii și să sprijine dezvoltarea profesională a celor care își doresc o carieră stabilă și prosperă”, am aflat de la Roxana Kasai, director executiv AJOFM Timiș.
„Mulți nu vor să lucreze, nu le place munca, îs altă generație. Iar care vor, au multe pretenții. Eu lucrez la pază. Toate locurile mele de muncă au fost de lungă durată. Am lucrat câte cinci-șapte ani. Acum, aici, unde sunt, am un an jumate. Deci să pună mâna la lucru, tineretul”, ne-a spus un trecător prin Piața Libertății, însoțit de consoarta sa, într-o plimbare duminicală.
Disponibiliare — un cuvânt controversat, dar, în același timp, și un subiect delicat. Ce ne aduce 2025 în Timișoara?
Oamenii de la cârma orașului ies mai mereu în fața oamenilor să le dea speranțe. Promit idei… poate doar idei uneori, ca de altfel și cei de la cârma țării. Învață populația să trăiască sau să supraviețuiască, mai bine zis, cu un minim de decență, minimumul pe economie, care, în momentul de față, este de 2.574 lei net. Marcel Ciolacu declara, în urmă cu doi ani, că se poate trăi decent în România cu un salariu net de 3.000 lei.
Parlamentarii primesc salariu, deconturi de transport, bonuri de masă, vouchere de vacanță și multe alte beneficii la care alții, oamenii de rând, doar visează. Ba chiar ne îndeamnă la un al doilea job.
În prezent, cel mai mic venit al unui parlamentar este 21.323 lei net. Anunțurile pompoase de recrutare personal sunt din ce în ce mai multe, iar majoritatea tinerilor se plâng în online, prin comentarii la postări, de faptul că angajatorii nu expun salarizarea deoarece sunt rușinați de suma pe care o oferă. „Compensații și beneficii mai deloc, dar cerințele sunt explicate printr-o lungă listă”, ne-a spus un tânăr.
Tinerii merg pe principiul: mai bine cu puțin sau deloc la soare, decât cu mult și multă muncă la umbră. România se confruntă cu o problemă majoră în rândul tinerilor. Aceștia nu vor nici la lucru, nici să studieze. Românii sunt poziționați pe primul loc la capitolul abandon școlar.
„Foarte multe persoane nu au calificări care să le permită să obțină un job foarte bun pe piața muncii. Și atunci, mulți renunță, mulți efectiv nu reușesc, chiar dacă încearcă, iar atunci rămân pe margine”, sublinia sociologul Roberta Santa, într-o publicație centrală.