Pesta porcină africană încă nu amenință direct județul nostru, dar în orice moment poate fi aici. Video

106

De circa un an, în țara noastră a pătruns un flagel extrem de periculos pentru efectivele de suine, atât cele din gospodăriile particulare, dar la fel de contagios și pentru mistreții sălbatici din libertate.

Directorul executiv al D.S.V.S.A. Timiș, doctorul Adrian Radu Popa, a tinut să explice câteva aspecte legate de acest virus și de măsurile ce trebuie luate cât mai rapid și de energic în cazul apariției unor focare de virus. Cu toate că poartă același nume cu pesta porcină „obișnuită” cea de tip african este o boală cu totul diferită. Chiar virusul răspunzător de această afecțiune este cu totul diferit. Până în urmă cu zece ani nici nu era cunoscut pe continentul nostru.

La noi în județul Timiș încă nu au fost consemnate focare de infecție, dar nici nu se poate sta în liniște că nu se poate întâmpla. Cel mai apropiat de noi este nordul județului Bihor, unde există mai multe astfel de focare. Directorul Popa face aprecieri despre care ar trebui să știe oricine are porci în gospodărie sau are tangențe, chiar indirecte, cu mistreții sălbatici. De asemena a dat date despre evoluţia focarelor de pestă porcină africană şi măsuri de prevenire a introducerii bolii pe teritoriul judeţului nostru.

Pesta porcină africană este o boală infectocontagioasă de mare difuzibilitate, specifică porcilor domestici şi mistreţilor, producând pagube economice majore, atât prin moartea sau uciderea porcilor din zona afectată, cât şi prin restricţiile asupra transporturilor şi comerţului cu porcii vii, carne de porc neprelucrată termic şi alte produse cu potenţial de contaminare. În mediul extern, virusul poate rămâne infectant câteva luni, până la un an sau chiar mai mult. În carnea congelată, afumată sau sărată, durata de viaţă a virusului este de minimum un an.

Nu există tratament sau vaccin eficace până acum. Dar se fac eforturi pentru un astfel de vaccin ce ar putea fi singurul remediu eficient.

Animalele îmbolnăvite mor întotdeauna, după o evoluţie mai lungă sau mai scurtă, legată de multiplii factori. Până la moartea porcinelor, acestea elimină cantităţi mari de virus, prin toate secreţiile şi excreţiile lor.

Este foarte important de știut că nu se transmite la om, dar omul poate fi transportator al virusului, pe încălţăminte, îmbrăcăminte, pe mâini, prin transportul produselor alimentare din carne de porc ce provin de la porci contaminaţi, etc. Alte surse importante de infecţie sunt reprezentate de lemnul de foc, iarba – masă verde şi fânul recoltate şi aduse în gospodării, din zone forestiere în care există mistreţi bolnavi. De asemenea, virusul pestei porcine africane poate fi transportat de către păsări ce se hrănesc cu cadavre, sau intră în incintele în care se găsesc sau s-au găsit porci bolnavi.

Boala a apărut prima oară în România în judeţul Satu Mare, la 31 iulie 2017, într-o gospodărie cu porci domestici, virusul fiind adus prin alimente contaminate provenite din Ucraina, iar în cursul anului 2018 a apărut brusc în judeţul Tulcea, în zona deltei Dunării, adusă de grupuri multiple de mistreţi ce au trecut Dunărea, venind din Ucraina.

La data prezentă, au apărut focare noi, atât la porci domestici, cât şi la mistreţi, în judeţele Satu Mare, Bihor, Sălaj, Tulcea, Constanţa, Brăila, Ialomiţa, Călăraşi şi Galaţi, epizootia fiind în curs de evoluţie, înaintând concomitent în ţară pe două direcţii majore: dinspre Sud Est şi dinspre Nord Vest.

Pentru prevenirea şi/sau combaterea eficientă a bolii, se recomandă evitarea deplasărilor de orice fel în zonele contaminate, în special în zonele forestiere sau agricole frecventate de mistreţi.

Porcii domestici se vor hrăni doar cu furaje din surse sigure, interzicându-se categoric hrănirea acestora cu deşeuri alimentare provenite din afara gospodăriei.

Se interzice categoric lăsarea porcilor domestici să circule liberi în afara adăpostului.
Se va limita cât mai mult posibil, accesul persoanelor străine, în zona adăposturilor în care se cresc porci. Este indicat a se efectua deratizări şi dezinsecţii, cu suportul medicilor veterinari sau a unor firme specializate în acest domeniu, în scopul evitării introducerii bolii în gospodărie sau ferme prin rozătoare sau insectece au avut anterior contact cu porci bolnavi sau morţi din cauza bolii.

Este obligatorie şi foarte importantă identificarea tuturor porcilor domestici, cu numere matricole unice, aplicate pe crotalii (cercei), şi introducerea lor în Baza Naţională de Date, de către medicii veterinari, în scopul supravegherii permanente a circulaţiei acestoraşi a identificării rapide a traseelor unor eventuali porci bolnavi. Porcii trebuie să fie achiziţionaţi sau înstrăinaţi doar însoţiţi de documente sanitare veterinare, emise de către medicul veterinar din localităţile de origine.

Nu se vor achiziţiona porcine sau carne de porc din surse ocazionale, necontrolate sanitar veterinar, eventualele „chilipiruri”, având mari probabilităţi să provină de la porci bolnavi sau chiar morţi din cauza bolii.

De la toţi mistreţii împuşcaţi, se vor recolta probe pentru examene de laborator în direcţia pestei porcine clasice şi africane, precum şi a trichinelozei, înainte de tranşarea şi distribuirea cărnii.

Orice caz de boală, suspiciune de boală sau mortalitate, va fi anunţată imediat de către cetăţeni, medicului veterinar, acest lucru fiind totodată şi o obligaţie legală.

Aceste măsuri contribuie la prevenirea apariţiei bolii şi asigură posibilitatea despăgubirii proprietarilor, în cazul apariţiei acesteia, despăgubiri care se acordă de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, prin Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene, conform prevederilor H.G. nr. 1214 din 2009 cu modificările şi completările ulterioare.

La nivelul judeţului Timiş, evoluţia epizootologică este permanent urmărită şi analizată în cadrul Centrului Local (judeţean) de Control al Bolilor, din cadrul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, coordonat de prefectul judeţului.

LĂSAȚI UN MESAJ