Vicepreședintele Băncii Mondiale, Antonella Bassani, afirmă că România a ajuns la 80% din puterea de cumpărare a Uniunii Europene, în condițiile în care salariile medii rămân printre cele mai mici din blocul comunitar.
România a înregistrat o creștere rapidă a puterii de cumpărare
România a reușit o convergență economică remarcabilă în ultimele decenii. Venitul pe cap de locuitor a crescut de la 30% la aproape 80% din media Uniunii Europene, în termeni de putere de cumpărare, a declarat Antonella Bassani, vicepreședinte pentru Europa și Asia Centrală al Băncii Mondiale, într-un discurs susținut la Guvernul României, în prezența vicepremierului Oana Gheorghiu.
„Sunt puține țări care au avansat atât de repede, trecând de la margine către centrul economic european”, a afirmat Bassani. Ea a subliniat însă că România se află într-un moment decisiv, în care vechiul model de creștere începe să-și arate limitele.
Salariile românilor rămân printre cele mai mici din UE
Paradoxal, România continuă să figureze printre țările cu salarii reduse în Uniunea Europeană. Conform datelor pe 2024, salariul mediu anual brut în România este de 21.108 €, ceea ce situează țara pe locul 21 din 27 în UE. În topul salariilor medii anuale brute, Luxemburg conduce cu 82.969 €, urmată de Danemarca cu 71.565 € și Irlanda cu 61.051 €. La polul opus se află Bulgaria (15.387 €), Grecia (17.954 €) și Ungaria (18.461 €).
Această discrepanță între puterea de cumpărare relativă și salariile nominale ridică provocări pentru economia românească, mai ales într-un context în care prețurile pentru unele bunuri și servicii sunt comparabile cu cele din restul UE.
Modelul de creștere trebuie actualizat
Bassani a explicat că vechiul model de creștere, bazat pe costuri reduse ale forței de muncă și consum intern, nu mai generează aceleași rezultate. „Modelul de creștere din România, care a deservit atât de bine țara, resimte acum provocări. Vechiul model nu mai generează aceeași profitabilitate”, a spus ea.
Oficialul Băncii Mondiale a subliniat că transformările tehnologice rapide – digitalizarea, automatizarea și inteligența artificială – schimbă fundamental modul în care companiile concurează și funcționează instituțiile publice.
„Instrumentele digitale, automatizarea, AI-ul schimbă modul în care companiile concurează și modul în care funcționarii lucrează. Aceste schimbări generează oportunități puternice pentru productivitate și locuri de muncă mai bine plătite, dar în același timp generează și un cost al inactivității, atât pentru companii, cât și pentru guvern”, a spus ea.
Priorități pentru următorul ciclu de creștere
Bassani a explicat că România trebuie să intre într-un nou ciclu de creștere, axat pe inovație și produse cu valoare adăugată ridicată.
„Economia trebuie să se îndrepte către produse care se diferențiază prin investiții în dezvoltare și cercetare. Reformarea instituțiilor din sectorul public este esențială pentru această tranziție”, a declarat ea.
Principala constrângere identificată nu mai este accesul la capital sau educație, ci productivitatea. „România are deja multe dintre ingredientele esențiale: persoane talentate, ingineri, antreprenori, un sector TIC foarte puternic, acces la piața europeană și finanțare europeană. Principala constrângere nu mai este accesul la capital și educație, ci creșterea productivității”, a punctat Bassani.
Investițiile în educație, formare profesională, competențe digitale și management sunt, de asemenea, vitale. „Fără abilități puternice, inovația nu poate fi scalată”, a avertizat Bassani.
Consolidarea fiscală oferă o fundație solidă
România a redus deficitul fiscal la aproape 6% din PIB în 2026, de la 9,3% în 2024, sub ținta convenită cu Uniunea Europeană. Bassani a descris măsurile de consolidare fiscală drept „decizii dure, dar necesare” și a subliniat importanța calității ajustărilor: „Calitatea ajustărilor fiscale contează la fel de mult ca amploarea acestora. Cheltuielile au fost reechilibrate în favoarea investițiilor productive, în paralel cu reforme structurale.”
„Un zgârie-nori are nevoie de o fundație solidă. Consolidarea fiscală din România este o fundație solidă pe baza căreia țara își poate construi propriul zgârie-nori”, a afirmat oficialul.
România a ajuns la 80% din puterea de cumpărare a UE. Surse pentru finanțarea creșterii viitoare
În condițiile unui spațiu fiscal restrâns și ale unui mediu extern volatil, Bassani a indicat două direcții principale pentru finanțarea creșterii: mobilizarea capitalului privat, național și internațional, și utilizarea eficientă a fondurilor europene. Banca Mondială se arată pregătită să sprijine România prin reforme care să crească productivitatea și prin proiecte de infrastructură menite să atragă investiții private.
„Atunci când resursele sunt puține, contează unde le investim”, a subliniat Bassani, menționând că instrumentele de împărțire a riscurilor pot sprijini inclusiv întreprinderile mici și mijlocii.
Vicepreședinta Băncii Mondiale a transmis, totodată, un mesaj de sprijin pentru România: „Grupul Băncii Mondiale este pregătit să sprijine următoarea fază de creștere a României pentru a-și garanta locul în rândul celor mai avansate economii din lume.”
Sursa: https://evz.ro/
