Schimbarea orei în România, pentru a trece la ora de vară, a avut loc în noaptea de 26 spre 27 martie, când ceasurile s-au dat cu o oră înainte la ora 3:00, care a devenit ora 4:00. În acest fel, 27 martie 2022 este cea mai scurtă zi a anului, având, teoretic, 23 de ore.

În perioada orei de vară, diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (GMT) va fi de trei ore (față de două ore, la ora de iarnă).

Trecerea la ora de vară 2022 se va face la o săptămână după echinocțiul de primăvară, marcat la 20 martie 2022, când ziua a fost egală cu noaptea. Din acest moment, ziua începe „să crească” și noaptea să scadă (durata de lumină naturală pe parcursul unei zile) până la solstițul de vară din 21 iunie 2022.

Sistemul orei de vară şi de iarnă presupune o ajustatare cu o oră a ceasurilor în fiecare primăvară şi toamnă, pentru a beneficia mai bine de lumina naturală.

La ora de vară, ceasul se dă înainte cu o oră (ora 3:00 devine ora 4:00), în timp ce la ora de iarnă operațiunea este inversă, ceasurile se dau înapoi cu o oră și ora 4:00 devine ora 3:00.

„Dormim mai puțin”, cum se spune, în noaptea dintre 26 și 27 martie 2022, urmând ca în ultimul weekend din octombrie, adică în noaptea de 29 spre 30 octombrie 2022, când se trece din nou la ora de iarnă, durata nopții să câștige o oră în plus.

Ora de iarnă este considerată însă ora standard, ora naturală.

Introducerea orei de vară a avut ca scop creșterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a Soarelui și a fost extrem de avantajoasă pentru cei care lucrau pe vremuri în agricultură.

Sistemul cu ora de vară – ora de iarnă a fost adoptat de țările europene în secolul trecut, pentru a economisi energie, mai ales în perioada războiului sau a crizelor de pe piața petrolului apărute în anii 1970.

Ora de vară 2022. Efectele schimbării orei asupra organismului
Atunci când se discută despre renunțarea la schimbarea orei unul dintre motivele invocate îl constituie efectele pe care le are această modificare artificială a timpului asupra organismului uman și asupra bioritmului.

Trecerea la ora de vară ne poate afecta, dar nu pe termen lung, în cazul tinerilor şi oamenilor sănătoşi. În schimb, persoanele care suferă de anxietate si depresie, precum şi vârstnicii ar putea simţi un disconfort crescut ca urmare a acestei modificări.

De asemenea, atunci când se schimbă ora, persoanele care au o sensibilitate mai mare a ceasului biologic pot resimți mai intens modificarea. Ele pot avea nevoie de o perioadă mai mare de acomodare, până când se obișnuiesc să se trezească zilnic mai devreme cu o oră.

Specialiştii spun că vom avea nevoie de aproximativ o săptămână pentru a ne adapta, deoarece trebuie să ne trezim cu o oră mai devreme decât ne-am obişnuit, iar astfel nivelul de stres poate creşte şi pot apărea dificultăţi de concentrare la serviciu sau la școală. Tocmai de aceea, Ministerul Sănătății a susținut în 2018 ideea ca România să renunțe la ora de vară.

Potrivit psihologului Cristina Fulop, deși cei mai mulţi oameni nu se simt afectați că ceasurile se dau înainte cu o oră, se pare, totuși, că organismul se adaptează mai greu primăvara decât toamna, atunci când se trece la ora de iarnă.

„Activitatea sistemului nervos empatic este accelerată. Putem avea tulburări de ritm cardiac și variații ale tensiunii arteriale. Creșterea orelor de lumină influențează dispozițiile noastre. E foarte posibil ca, în urma acestei deteriorări a calității și cantității somnului să ne concentrăm mai greu, să fim mai puţin vigilenţi”, spune psihologul.

Cristina Fulop a explicat că, într-o săptămână, organismul uman se adaptează acestei schimbări, cu condiția să fie respectate orele de somn și de masă. Sportul, de asemenea, are un rol important. „Cu cât avem un stil de viaţa mai sănătos, cu atât orice schimbare ne va influenţa mai puţin”, a mai spus specialistul.
Sursa: Digi24