Actul de întemeiere al Operei Române din Timișoara a fost decretul semnat de Regele Mihai I la 30 martie 1946, se spune pe siteul Operei Române din Timișoara.
Primul consiliu de administrație al Operei Române din Timișoara a cuprins personalitati marcante ale vremii respective: Aca de Barbu – director si regizor artistic, Traian Nicolau – director artistic, Mihai Bota – director administrativ, Gheorghe Marianciu – secretar studii muzicale, Gheorghe Pavel, Traian Mihailescu, Hermann Klee, Constantin Daminescu – dirijori, Mercedes Pavelici – maestru de balet, Ionica Mihai si Eugen Gropsianu – regizori.
Structura compartimentelor a fost urmatoarea: 45 de solisti vocali, 46 de instrumentisti, 60 de coristi, 19 balerini, 30 personal tehnic de scena, 8 corepetitori si 1 sufleur.
Constructia cladirii Palatului Culturii a început în 1871, după planurile arhitecților vienezi Helmer și Fellner, constructori a numeroase săli de teatru din Europa – Budapesta, Viena, Odessa, și a fost terminată în 1875.
Două incendii de proporții au devastat clădirea.
Primul a avut loc țn 1880 și reconstrucția a durat pana in 1882, pastrandu-se integral forma originala a cladirii, construita in stil „Renaissance”.
Dupa cel de-al doilea incendiu – 1920 – au mai ramas intacte doar aripile laterale ale cladirii.
Reconstructia se face dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu, pastrandu-se stilul original numai la fatadele laterale, fatada principala si sala de spectacole imbracand stilul neobizantin caracteristic arhitecturii romanesti a timpului.
Spectacolul inaugural al Operei Romane din Timisoara a avut loc la 27 aprilie 1947, cu opera „Aida” de G. Verdi.
Pe scena, in fata publicului si a prim-ministrului de atunci, dr. Petru Groza, dar si prin megafoane, afara in Piata Operei, directorul Aca de Brabu adresa miilor de auditori, urmatoarele cuvinte:
”Iată visul nostru împlinit!
Se deschid porțile acestui așezământ de artă lirică, pentru a răspândi ca un far luminos arta cântului și a muzicii – citadela culturală într-o provincie atât de înfrățită cu muzica și poezia. În acest Banat, care prin tradițiile lui este îndreptățit a avea o operă proprie, aici, în țara cântului unde de veacuri răsuna melodiile duioase ale doinei românești”…
Stagiunea Operei Romane din Timisoara se desfasoara pe o perioada de 10 luni prezentand 100 de spectacole la sediu si in strainatate, cu o frecventa de 8-10 spectacole pe luna, mai spune ort.ro.
Sala de spectacole dispune de 711 locuri, media de bilete vândute fiind de 450-500 de bilete pentru fiecare spectacol.
Demna de o premiera este evenimentul inregistrat la 23 iunie 1964 ca fiind PRIMA TRANSMISIUNE DE TELEVIZIUNE IN DIRECT A UNEI OPERE INTEGRALE, realizată de Radioteleviziunea Română de atunci, mai spune ort.ro.
Spectacolul difuzat a fost „Bal mascat” de G. Verdi cu urmatoarea distributie de exceptie: Nicolae Zaharia – Riccardo, Iuliu Mare – Renato, Marieta Grebenisan – Amelia, Mira Popescu – Ulrica, Elena Botez – Oscar, Mihail Gligor – Tom, Marius Sola – Sam, Mihail Dumitrescu – Silvano, Ioan Jung – Judecatorul, Dirijor: Mihai Beleancenco.
Au urmat nenumarate imprimari de radio si televiziune, precum si pe disc si CD.
În 17 decembrie 1989, reprezentatia operei Cavalleria Rusticana a fost suspendata, iar pe 20 decembrie, Timișoara se declara Primul Oraș Liber al României, înlocuind revolta poporului oprimat din Nabucco, spectacol aflat în acea zi pe afișe, când s-a mutat în strada.
Clădirea Operei Române din Timișoara a devenit astfel o imagine-simbol a libertății care a ajuns în toate colțurile lumii…
sursă&foto: ort.ro
