O nouă vizită la nivel înalt, din partea Republicii Croate, în Caraș-Severin

436

Pavo Barišić, ministrul Educației din Croația, alături de Vesna Babeković, membru al Parlamentului Croației, însoțiți de Excelența Sa Davor Vidiš, ambasadorul Croației la București, însoţiți de șefi de cabinete și consilieri, vor efectua miercuri, 8 martie, o vizită oficială în județul Caraș-Severin. Din partea Ministerului Educației Naționale vor participa Kiraly Andras, secretar de stat și  Borosos Laszlo, consilier M.E.N. Delegația va fi primită de inspectorul general școlar, Adrian Doxan, de inspectorul școlar pentru minorități, Gheorghe Manda, însoțiți de deputatul Giureci Slobodan Ghera, membru al Grupului Parlamentar pentru Minorități. Oaspeții vizitează comuna Carașova, unde vor avea întrevederi cu comunitatea croată din comună și Liceul Bilingv Româno – Croat, cu profesorii și elevii liceului. La Școala Gimnazială din Lupac delegația se va întâlni cu elevii și profesorii din comună.

Vizita aceasta consfințește o îndelungată legătură a Statului Croat cu etnia croată din România, a cărei capitală este, fără doar și poate, comuna Carașova, o așezare frumoasă, la 9 kilometri de Reșița. Fiecare nou șef de stat croat a venit măcar o dată, la Carașova, și, de-a lungul acestor ani, au sosit aici parlamentari, miniștri, politicieni, diplomați, oameni de cultură, cadre didactice din Croația.  Această comună, cu doar câteva mii de locuitori, poate fi considerată drept capitala croaților din România. Carașova, situată la intrarea în Cheile Carașului, este centrul spiritual și cultural al unui grup de șapte sate din Banatul Montan, în care locuiesc membrii unuia dintre cele mai interesante grupuri etnice. Carașovenii și-au asumat de mai multă vreme identitatea croată, chiar dacă există o dezbatere foarte serioasă pe tema originii lor.

Satul Carașova este menționat pentru prima oară în documente în anul 1333. Însă sursele documentare referitoare la originea și istoria carașovenilor sunt destul de sărace. Vreme de câteva secole, până în anul 1536, Carașova a fost sediul unui protopopiat romano-catolic. Acesta a fost reînființat în anul 1860 și a funcționat până în anul 1913. Carașova a rămas o localitate importantă și în timpul Banatului de Lugoj – Caransebeș, precum și în timpul Pașalâcului de la Timișoara.

În anii 90, în Carașova a luat ființă Liceul Bilingv Româno-Croat. Etnicii croați alcătuiesc majoritatea populației în două comune, Carașova și Lupac. Centrul Uniunii Croaților din România se află la Carașova, iar cei mai mulți dintre locuitorii celor șapte sate croate din Banat au obținut cetățenia croată, după ce autoritățile de la Zagreb au decis să acorde pașapoarte tuturor etnicilor croați din afara Croației. Inițial, această măsură a fost gândită pentru a-i proteja pe croații care, după destrămarea Iugoslaviei, au rămas să trăiască în alte state, mai ales cei din Serbia și din Bosnia-Herzegovina. Însă de aceste prevederi legislative au profitat și carașovenii. Mulți dintre ei au plecat să muncească în Croația, după ce au obținut cetățenia acestei țări, care, la sfârșitul anilor 1990, avea un nivel de trai mult mai ridicat decât România.

Relațiile dintre Croația și România au fost extrem de bune, încă din momentul proclamării independenței statului cu capitala la Zagreb. Autoritățile croate au început să se preocupe tot mai mult de păstrarea identității carașovenilor și au fost încurajate în acest sens de către autoritățile de la București. În schimb, Croația a încurajat păstrarea identității naționale a istroromânilor, care locuiesc în câteva sate din zona Muntele Mare din Peninsula Istria. Cele două minorități sunt foarte mici. Carașovenii sunt în număr de 6-7.000 de persoane, iar istroromânii mai sunt doar câteva sute. Aceste comunități însă sunt foarte importante pentru istoria celor două popoare. În timp ce carașovenii păstrează un grai croat izolat în Evul Mediu, care oferă numeroase indicii legate de modul în care s-a dezvoltat această limbă, istroromâna reprezintă unul dintre cele patru dialecte ale limbii române, alături de aromână și de meglenoromână.

1 COMENTARIU

  1. Caut urmași ai celor ce au pierit ori supraviețuit atacului trupelor rusești la Kerci Odesa,când trupele germane i – au abandonat pe roumani,desi Stalin anunțase personal pe Mihai I si Hitler ora ruperii frontului!

LĂSAȚI UN MESAJ