O nouă generație de boboci visează să devină medici VIDEO

155

Interviu cu profesorul Andrei Motoc de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”

Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara este una din cele mai titrate instituții de învățământ medical din țara noastră. De multe decenii de aici au plecat în lumea largă specialiști din toate domeniiile ce alină suferințele bolnavilor în spitale de pe toate meridianele lumii.

Universitatea „Victor Babeș” este o instituție timișoreană înființată la data de 30 decembrie 1944, ca urmare a semnării Decretului nr. 660 de către regele Mihai I. În 2011 a fost clasificată de Ministerul Educației în categoria universităților de educație și cercetare științifică. Aici funcționează trei facultăți: Medicină, Medicină Dentară și Farmacie. Universitatea poartă numele lui Victor Babeș, autorul primului tratat de bacteriologie din lume și fondatorul școlii românești de microbiologie. Savantul își avea originile familiei aici în Banat ilustrul cărturar și politician Vicențiu Babeș de la Hodoni fiind părintele medicului bacteriolog.

Despre universitate și tot ce poate oferi tinereilor a vorbit pe larg profesorul doctor Andrei Motoc.

– A început noul an universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara”. În 16 septembrie a avut loc deschiderea cu povești din partea studenților dar și a absolvenților care au dat sfaturi și au lămurit bobocii de ce este bine să studiezi la medicina și farmacia la Timișoara. Am avut și un program artistic cu două interprete, românce la origine, dar acum soliste ale operelor din Viena și respectiv Munchen. Considerăm că acest moment festiv a dat semnalul unui debut serios de an universitar.

-Câți boboci sunt în acest an ce intră acum prima oară pe porți?
– Avem peste 700 de studenți la anii întâi la toate secțiile și specializările, inclusiv la secțiile externe pe care le avem la Lugoj și Deva. Acestea sunt de asistență generală și asistență de stomatologie. În general considerăm că este un mers bun al lucrurilor. Este de remarcat că studenții de anul întâi din generația actuală par ceva mai serioși. Avem și din străinătate din 47 de țări studenți ce au venit aici la noi. Încercăm să ne facem datoria și să ne adaptăm la modernitatea vremurilor.

-Ce oferiți studenților ce vin în orașul nostru?
-Pentru cei veniți din alte județe (și sunt destul de mulți) avem situația căminelor rezolvată. Avem 2450 de locuri în căminele noastre ceea ce ne face să asigurăm cazarea studenților mediciniști. Sunt paliere de prețuri conform legii pe care nu le-am schimbat. Au rămas la fel. Adică de la locurile subvenționate cu patru locuri în cameră este de 80 de lei de persoană. Cuantumul crește dacă vorbim de locurile cu două persoane în cameră ce pot ajunge la 220 de lei în condiții de garsonieră. Iar în perspectivă am dori (dacă se poate) să-i ajutăm păstrând prețurile.

În schimb la taxele școlare am crescut cuantumul. Este încă în dezbaterea Senatului. Dar în Consiliul de Administrație s-au decis deja taxe ceva mai mari. 6500 pâna la 7000 de euro, în funcție de specializare. Dar este normal odată cu creșterea calității predării și faptului că interesul rămâne crescut pentru studiile oferite de universitatea noastră în cele trei facultăți. Se constată o oarecare scădere a interesului pentru farmacie. Se explică pe de o parte prin studiul serios și îndelungat (șase ani) comparativ cu rezultatul. Adică absolventul de farmacie ajunge într-o farmacie să vândă produse standardizate ale unuias sau altuia dintre concerne. Atunci studenții se gândesc de douî ori înainte de a aborda această profesie. Poate oferi satisfacții mari în cercetare în laboratoare de chimie, de testarea calității produselor. Ei poate nu se gândesc și văd doar parte acea cu farmacia și noianul de produse standardizate în cutii și flacoane.

Ne propunem ca în acest an să fim atenți și la parte de cercetare și de cultură. Pentru că Universitatea educă studenți și îi pregătește profesional pentru un nivel apt de diplomă.

-Care este interesul pentru Medicină în contextul în care ați schimbat puțin și metoda de examinare și admitere? Iar concurența a fost fluctuantă în timp?
-Da. A existat o flutuație. Va exista întotdeauna. Noi am revenit la modul de admitere tradițional ce constă în probe scrise și de tip test grilă din biologie, chimie, botanică … după specialități. Anul trecut am încercat modalitatea de admitere pe bază de dosar și de ierarhizare a performanțelor de până acuma pe baza dosarului întocmit și a CV-ului, participare la voluntariate ș.a.m.d. … pentru că în multre univerrsități din țară s-a adoptat această metodă. Se patre că dacă nu dăm concurs de admitere pe probe de specialitate nu reușim să selecționăm studenții buni.

În ciuda faptului că acest lucru li se pare greu sau un handicap așa ne atragem studenți buni există interes și în continuare.
Dar să nu uităm că în 1990 erau 365 000 de absolvenți cu diplomă de bacalaureat anul acesta au fost în jur de 160 000, adică mai puțin de jumătate. În schimb numărulș de universități de medicină și farmacie a crescut. Exista și la Brașov și la Oradea ori la Sibiu și Constanța. Atunci bazinul de potențiali studenți a scăzut iar oferta a crescut. De acolo această diferență de la an la an. Însă cei ce sunt serioși și își doresc cu acdevărat să fie medici se orientează către universitățile tradiționale.

-Vorbiți-ne despre câteva cifre. Câți studenți aveți acum față de anii trecuți? A crescut totalul lor sau a scăzut?
– Suntem la un nivel constant. Noi întotdeauna, în ultimii ani, am avut pe la 6500 spre 7000 de studenți. Numărul lor mai variază. Unii mai rămân repetenți. Unii se mai transferă… Mai sunt și asemenea migrații. Dau examen la o universitate mai puțin prestigioasă unde intră mai simplu apoi vin la noi prin transfer. Dar dacă analizăm cifra reală bugetată din fondurile ministerului Educației această cifră a rămas constantă sau a crescut în unii ani.

-Din totalul de circa 6500 care este ponderea străinilor?
-Aproape un sfert sunt din alte țări. Peste 1250 sunt din 47 de țări. Mai cu seamă din Uniunea Europeană ce vin cu taxă (Germania, Italia, Franța). Mai sunt unii, ca cei din Germania, ce provin din România sau au dublă cetățenie ce pot concura pe locurile bugetate dar doar ca cetățeni români.

-Se mai acordă burse celor din comunități româești de peste hotare?
-Avem și asemenea studenți. Fiind o universitate de tradiție iar legile române protejează asemenea minorități. Avem în fiecare an locuri pentru etnii ce au fost discriminate. Legea română prevede locuri pentru absolvenții de licee din mediul rural. Există un oficiu la București pentru Românii de pretutindeni. Ei oferă locuri subvenționate. Ele se anunță cu șase luni în avans față de începerea anului universitar. Toate sunt postate pe site. Iată de ce avem studenți din Moldova, Bulgaria, Serbia sau Ungaria.

-Există un fenomen. Guvernul a oferit salarii mai mari sau alte avantaje. Dar totuși nu controlează fenomenul. Studenții termină o facultate, au o diplomă în mână. Apoi pleacă cu diplomă cu tot peste hotare.
-Se întâmplă și la noi acest trend. Proporția rămâne cam de jumătate din cei ce absolvă studiile de medicină se orientează să practice în alte țări. Salarizarea în sine nu este singurul factor care-l determină pe un tânăr absolvent de medicină să își caute împlinirea carierei profesionale și a vieții lui în altă parte. Dacă nu beneficiezi de tot ce înseamnă viață, astea sunt criterii studiate și standardizate de către Organizația Mondială a Sănătății. Acolo este secretul. Dacă nu ești într-un oraș cu operă, teatru și o viață socială și sportivă cu facilități de transport și infrastructură ci într-un orășel mai mic, degeaba câștigi bani dacă mediul ambiant nu este cel mai propice traiului de zi cu zi și dorești o viață socială mai zbuciumată și plină de evenimente culturale. Asta este motivul proncipal.

Dotarea spitalelor din alte țări este mult mai bogată. Și se primenește într-un ritm mult mai rapid. În România avem tehnici de dincolo dar dacă într-o secție cum este la ORL-ul din Timișoara avem un singur laser operator iar dacă se defectează se stă două-trei săptămâni până se repară într-un oraș german, am văzut caz concret în Heidelberg erau 70 de lasere operatorii de stil ORL ce nu erau folosite. Cincizeci din ele stăteau în rezervă pentru cele douăzeci ce săli de operații.

-Iar Heidelberg este reputat centru universitar dar nu este un oraș foarte mare.
-Acolo dacă se face un centru medical performant nu contează mărimea orașului fiindcă există infrastructură și sistem de asigurări de sănătate ce le permite să se deplaseze la acel centru de oriunde și fără birocrație excesivă.

-Cu aceste cifre a celor ce pleacă peste hotare unde ne plasăm față de necesar. Se tot vorbește de penurie de personal medical. Cât este de reală penuria?
-Penuria este reală în primul rând în zonele rurale și în acelea mai puțin industrializate. În orașele mari per globsal este acoperit necesarul cu profesioniști. Mai greu este cu personalul mediu și auxiliar. Și acolo este o fluctuație. Ca actul medical să se desfășoare în foarte bune condiții pacientului ai nevoire de tot lanțul. Degeaba ai un savant, geniu chirurgical într-un spital. Că el va putea vedea și un număr limitat de pacienți. Iar aceștia dacă nu își fac tratamentele de fizioterapie sau de kinetoterapie sau cele adjuvante, nu se îngrijesc cum trebuie, degeaba a fost operat excepțional că poate face o recidivă sau operația va fi grevată de îngrijirea neadecvată de după actul medical.

LĂSAȚI UN MESAJ