24.1 C
Timișoara
sâmbătă 13 aprilie 2024

,,Mita se dădea la casieria partidului!” Dosarul având în prim-plan parlamentari din vestul țării acuzați de corupție, blocat în justiție din 2020!

La aproape cinci ani de la descinderile ultramediatizate făcute de DNA într-un dosar de corupție, în care au fost trimiși în judecată patru parlamentari PSD și mai mulți șefi din CNAIR, procesul nu a ajuns încă la judecata pe fond.

După o restituire la procuror și mai multe declinări ale competenței, dosarul a ajuns acum în punctul în care s-a stabilit instanța competentă să-l judece. În perioada următoare, rechizitoriul va fi analizat în camera preliminară, iar avocații vor invoca din nou excepții pentru restituirea dosarului la DNA. Dacă aceste excepții vor fi respinse și rechizitoriul va fi validat, procesul pe fond va începe, în cel mai fericit caz, în toamnă.

Decembrie 2019. Procurorii DNA Timișoara descind la PSD Arad într-un amplu dosar de corupție. Informațiile la cald apărute atunci arătau că ancheta îi vizează pe doi parlamentari arădeni: Dorel Căprar și Florin Tripa. Ulterior, comunicatul oficial i-a nominalizat ca suspecți de fapte de corupție pe parlamentarii PSD Ioan Chisăliță și Luminița Jivan, dar și pe mai mulți șefi din Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) – Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Timișoara.

Lista inculpaților „grei”

Potrivit rechizitoriului DNA, finalizat în aprilie 2020, în judecată au fost trimiși parlamentarii PSD Dorel Căprar, Florin Tripa, Luminița Jivan și Ioan Chisăliță, dar și directorul general al DRDP Timișoara, Ilie Cristian Ispravnic, Cristian Horgea (șef al Agenției de Control și Încasare Nădlac II), Elisabeta Miuțescu (controlor trafic în cadrul Agenției de Control și Încasări Nădlac II), Cristian Dima (șef al Agenției de Control și Încasări Jimbolia), Mircea Andrei Lucaciu (șef la Departamentul Venituri din cadrul DRDP Timișoara), Mirel Pascu (fost primar al orașului Bocșa, județul Caraș-Severin, și șef al Departamentului Juridic din cadrul DRDP Timișoara), Alin Vasile Băețan (inginer în cadrul DRDP Timișoara), Iaromir Ioan Zamiska (controlor trafic în cadrul Agenției de Control și Încasări Nădlac 1) și Andrei Bogdan Munteanu (șef al Biroului Încasări Venituri din cadrul DRDP Timișoara).

„Taxă de protecție” și angajări politice Codrin Gavra, procurorul DNA care a trimis dosarul în judecată, ajuns numărul doi în structura centrală a DNA după această anchetă și pensionat între timp, i-a acuzat pe cei trimiși în judecată de luare de mită, trafic de influență, abuz în serviciu sau folosirea influenței sau autorității de către persoana care ocupă o funcție de conducere în cadrul unui partid politic în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite. Unii dintre inculpați au fost trimiși în judecată pentru complicitate.

Potrivit DNA, corupția celor implicați în dosar s-a manifestat pe două paliere. Pe de o parte, unele dintre persoanele cu funcții de conducere din DRDP Timișoara luau mită pentru a le oferi protecție controlorilor de trafic corupți, iar pe de altă parte erau făcute angajări cu influențe politice în cadrul DRDP Timișoara. „Spre exemplu, pentru a oferi «protecție», în perioada septembrie 2016 – noiembrie 2019, inculpata Miuțescu Elisabeta ar fi pretins și primit de la o persoană având funcția de controlor de trafic (martor în cauză) suma totală de 19.300 de euro. În aceeași manieră ar fi procedat și inculpatul Horgea Cristian, care, în intervalul 28.02.2019 – 13.11.2019, ar fi pretins și primit de la același martor sumele de 900 de euro și 250 de lei”, arată DNA în rechizitoriu.

Mita, plătită la casieria partidului Al doilea palier al acuzațiilor vizează angajări în cadrul CNAIR „pe linie de partid și cu remiterea unor sume de bani”. „Astfel, în perioada iunie – noiembrie 2019, inculpații Ispravnic Cristian Ilie, Horgea Cristian și Căprar Dorel Gheorghe și-ar fi folosit influența conferită de calitățile lor de persoane cu funcție de conducere într-un partid politic (n.r. – PSD) pentru angajarea a cinci persoane pe funcțiile de controlor trafic în cadrul DRDP Timișoara, prin fraudarea concursului pentru ocuparea acelor posturi.

De menționat este faptul că posturile respective ar fi urmat să fie ocupate numai după ce s-ar fi analizat, la nivel de conducere a partidului, ofertele candidaților, urmând ca decizia finală să îi aparțină inculpatului Căprar Dorel Gheorghe (n.r. – președinte al PSD Arad)”, a mai arătat DNA.

Potrivit procurorilor, „șefii din cadrul DRDP Timișoara sau în alte instituții locale sau regionale, susținute de partid în acele funcții, ar fi avut obligația de a plăti o taxă lunară la casieria organizației județene de partid, cuantumul taxei raportându-se la funcția deținută”.

„Într-un context asemănător, inculpații Jivan Luminița Maria, Căprar Dorel Gheorghe, Tripa Florin, Chisăliță Ioan Narcis, Horgea Cristian și Ispravnic Cristian Ilie, în calitate de persoane cu funcții de conducere în cadrul unui partid politic, și-ar fi folosit influența și autoritatea pentru numirea, cu încălcarea legii, a unor persoane în posturi de conducere și execuție din cadrul Direcției Regionale de Drumuri si Poduri (DRDP) Timișoara”, a mai arătat DNA în rechizitoriu.

Bătălia pentru strămutare După terminarea anchetei, dosarul a fost trimis în judecată la Înalta Curte de Casație și Justiție, competența instanței supreme fiind atrasă de calitatea de parlamentari a celor patru inculpați din dosar. La scrutinul electoral din 2020, niciunul dintre cei patru parlamentari nu a mai fost reales. Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție și-a pierdut competența, dosarul fiind trimis la Tribunalul Arad.

În acest punct, DNA a făcut o cerere de strămutare a procesului invocând posibila lipsă de imparțialitate a judecătorilor de la Arad. În solicitare, procurorii anticorupție au arătat că deputatul Dorel Căprar „ar fi susţinut cauza menţinerii judecătoriilor Chişineu Criş şi Gurahonţ în cadrul şedinţei Comisiei juridice Disciplină şi Imunităţi a Camerei Deputaţilor”. DNA arăta că deputatul PSD „ar fi făcut numeroase demersuri pentru păstrarea celor două judecătorii în anii 2014-2015 şi ar fi votat împotriva impozitării pensiilor speciale”. Un alt motiv pentru care DNA a cerut schimbarea instanței a fost acela că Florentina Horgea, soția lui Cristian Horgea, inculpat în dosar, a fost prefect al județului Arad, iar „în această calitate ar fi intrat în contact cu reprezentanţii instituţiilor publice din judeţul Arad, inclusiv cu cei de la Tribunalul Arad, aceasta participând la inaugurarea lucrărilor de modernizare a clădirii Palatului de Justiţie, susţinând o conferinţă de presă la sediul acestei instituţii”.

Curtea de Apel Timișoara a respins cererea de strămutare, arătând că, pentru a fi aprobată, „trebuie să existe nişte elemente probatorii clare, pertinente, actuale care să conducă la ideea că ar exista vreo suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor respectivei instanţe ar fi afectată şi nu doar anumite elemente vagi şi fără legătură directă cu judecătorii instanţei respective”. „Curtea constată că nu există nici o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor din cadrul Tribunalului Arad ar fi afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori existenţei unui pericol de tulburare a ordinii publice, judecătorii Tribunalului Arad asigurând condiţii optime pentru judecarea corectă, fiind garantat dreptul la un proces echitabil”, se arată în hotărârea de respingere a cererii de strămutare.

Trimiterea dosarului înapoi la procuror Odată ce competența a fost stabilită în sarcina Tribunalului Arad, dosarul a ajuns în cameră preliminară. Un judecător a admis excepțiile ridicate de avocați și a decis restituirea dosarului la DNA pentru chestiuni care țineau de „neregularitatea rechizitoriului”. „Doar pe chestia asta, nu pe alte probe nelegale, dosarul a fost trimis înapoi la DNA ca să refacă rechizitoriul cu o descriere mai detaliată a actelor (n.r. – a faptelor de care sunt acuzați inculpații)”, a explicat, pentru Libertatea, avocatul Adrian Stan, care îi reprezintă pe doi dintre inculpații din dosar. Decizia finală de restituire a dosarului la procuror a fost luată de Curtea de Apel Timișoara în 8 iunie 2022. După un an, în iunie 2023, în urma refacerii rechizitoriului, dosarul a fost retrimis în judecată, de această dată la Tribunalul Timiș. Ispravnic, Chisăliță, Tripa, Băețan, Dima, Pascu, Miuțescu, Jivan și Căprar au ridicat, prin avocați, excepția necompetenței Tribunalului Timiș.

Judecătorul a admis excepția și a declinat competența în favoarea Tribunalului Arad. La rândul său, Tribunalul Arad și-a declinat competența, ajungându-se la un conflict negativ de competență. În astfel de situații, instanța superioară intervine pentru a stabili unde ajunge procesul. În 19 februarie 2024, Curtea de Apel Timișoara a decis că instanța competentă să judece dosarul este Tribunalul Arad.

„În proporție de 90% nu putem vorbi de o tergiversare” „Acum, la Arad va fi termen în aprilie (n.r. – 2024) în care se va discuta legalitatea anchetei, interceptări, filaje. Avocații pot cere din nou restituirea, pentru că restituirea a fost doar pe neregularitate. Încă nu s-au soluționat alte motive de nelegalitate. Fiind un alt judecător pot fi readuse în discuție”, a mai explicat avocatul Adrian Stan, care îi apără pe Mirel Pascu și pe Cristian Dima. Avocatul Stan a mai declarat că inculpații din dosar nu pot fi acuzați că încearcă să tergiverseze judecata. „În proporție de 90% nu putem vorbi de o tergiversare. Nici avocații nu au avut atitudini de amânare forțată, nu au fost simulări de boli, cereri de amânări pentru angajare de avocat sau alte tertipuri de genul acesta. Din punctul meu de vedere, tergiversarea nu e cauzată de conduita părților. E cauzată de legea de procedură și de întâmplări obiective, că nu au mai fost parlamentari, felul în care un procuror descrie acuzația”, a mai declarat avocatul Adrian Stan pentru Libertatea.

„Nu spune niciunde că judecătorul va avea grijă să nu se prescrie” Avocatul Stan a explicat că, în cazul în care în cameră preliminară vor fi respinse toate excepțiile, iar Tribunalul Arad va stabili că judecata poate începe, procesul pe fond nu va avea un prim termen mai devreme de toamna anului 2024. „Nu știm dacă se admite ceva sau se respinge (n.r. – în cameră preliminară). Dar hotărârea de la Arad este atacabilă cu contestație la Curtea de Apel Timișoara. Chiar dacă sunt respinse excepțiile, în mod sigur nu va începe fondul mai devreme de septembrie-octombrie (n.r. – 2024) pentru că nimeni nu mai are măsuri preventive”, a mai declarat avocatul Adrian Stan.

Apărătorul inculpaților Pascu și Dima spune că, potrivit legii, „termenul rezonabil” de judecare a unui proces nu este definit. „Niciunde nu spune în Codul de Procedură Penală că procesul trebuie judecat într-un anumit termen. Termenele sunt reglementate strict la măsuri preventive. Din moment ce nu mai ai măsuri preventive nu prea mai ești ținut de un termen rezonabil. Nu spune niciunde că judecătorul va avea grijă să nu se prescrie, să dea termene mai scurte. E adevărat că atunci când se apropie prescripția, judecătorul poate e tentat să dea termene mai scurte, dar pe de altă parte trebuie să și garanteze dreptul la un proces echitabil”, a mai explicat avocatul Stan. Potrivit avocatului, există o procedură numită „contestare la tergiversarea procesului”, dar „aceasta poate fi făcută de inculpat dacă e interesat să meargă mai repede dosarul, ceea ce nu e cazul, e adevărat”.

„Cei care s-au pronunțat cel mai mult pe durata nerezonabilă sunt judecătorii Curții Europene de la Strasbourg, dar nu e ceva fix. Uneori au zis că 7 ani nu e nerezonabil la dosar complex, pentru că se evaluează în funcție de complexitatea cauzei, comportamentul autorităților. Criteriile sunt variabile, nu sunt evaluabile după o regulă strictă”, a mai declarat avocatul Adrian Stan, pentru Libertatea.

„Dacă ați fi în situația mea, ce ați spune?” Contactat de Libertatea și întrebat dacă modul în care se judecă dosarul îl deranjează sau îl avantajează, fostul deputat Florin Tripa, care ocupă funcția de președinte executiv al PSD Arad, a declarat: „Dumneavoastră, dacă ați fi în situația mea, ce ați spune, după atâția ani? Eu nu discut problema dosarului, nu am discutat niciodată despre dosar”. Referitor la posibilitatea prescrierii, Tripa a spus că „judecătorul spune”. „Nu am comentat niciodată chestiunea asta. Așa am considerat că e normal. De atâția ani nici nu mai știu ce să mai comentez”, a declarat fostul deputat Tripa.

La rândul său, fostul președinte al PSD Arad, fostul deputat Dorel Căprar, a refuzat să vorbească despre evoluția dosarului. „Nu vreau să comentez nimic”, a declarat Căprar, apoi a completat: „Sunt membru al unui partid, dar nu cred că o să am vreo implicare la următoarele alegeri”. Căprar este membru al formațiunii politice România Suverană, înființată de Liviu Dragnea.

Sursa: https://www.libertatea.ro/s

Alte subiecte :

Pe bulevardul Cetății se va desfășura evenimentul „Străzi pentru Comunitate”

Comisia de Circulație din cadrul Primăriei Municipiului Timișoara a aprobat închiderea traficului rutier în data de 14.04.2024, pe Bulevardul Cetății, în...

Un medic reputat s-a sinucis în spitalul în care profesa

Medic de la Institutul de Boli Cardiovasculare C. C Iliescu s-a sinucis Colegii și pacienții încă nu pot înțelege gestul medicului, care era descris drept...

Citește și :