Milioane de euro aruncate pe evenimente mediocre de Primăria Timișoara, în 2018!

392

Ne apropiem vertiginos de anul 2021, an în care Timişoara este Capitală Europeană a Culturii. Autorităţile locale se pregătesc temeinic, spun ele, dar evenimentele culturale propuse pentru anul 2018 au iscat deja controverse. Festivaluri de magie, de folk şi jazz, zile de cartier, sărbători în parcuri, rugi şi revelion, sunt doar câteva dintre evenimentele pe care le finanţează Primăria Timişoara în 2018. Nota de plată se ridică la 14 milioane de lei, dar niciun festival notabil, de mare avengură, nu pare să revigoreze spaţiul cultural timişorean.

Cu ce se laudă autorităţile?

Potrivit datelor publice, în anul 2018, „agenda manifestărilor culturale a Casei de Cultură a Municipiului Timişoara cuprinde manifestări devenite tradiţie în oraşul nostru, dintre care enumerăm: Târgul de Paşti, Festivalul Jazz Tm, 9 Mai — Ziua Europei, Zilele Cartierelor, Festivalul Bega Bulevard, Festivalul Artelor Timişorene, Timişoara International Music Festival, Festivalul Rocks, Festivalul Timfloralis, Festivalul Minorităţilor şi Gastronomiei, Festivalul Inimilor, 3 August — Ziua Timişoarei, Festivalul de Operă şi Operetă din Parcul Rozelor, Film pentru Timişoara, Ruga Timişoarei, Festivalul Baroc, Târgul de Iarnă şi Sărbătorile Crăciunului, Gala Excelenţei Timişorene, Revelion 2018, dar şi alte acţiuni şi evenimente noi”.

Ce este nou? Un festival de rock şi unul de folk şi unul de… magie, despre care autorităţile nu vor să vorbească prea mult.

Tot reprezentanţii primăriei spun că aceste evenimente au menirea de a susţine titlul de Capitală Europeană a Culturii. Din păcate, vorbim despre evenimente de mici dimensiuni, care strâng public de zeci de mii de oameni şi care nu pot să se lupte cu alte manifestări din ţară la care se vând sute de mii de bilete.

„Timişoara este Capitală Culturală Europeană în 2021, ca rezultat al unui demers al oraşului nostru, susţinut în primul rând de Primăria Timişoara. În conformitate cu obiectivele asumate, activităţile desfăşurate de oraşul Capitală Europeană a Culturii vor urmări să îmbunătăţească sfera de cuprindere, diversitatea şi dimensiunea europeană ale ofertei culturale.

Manifestările din cadrul agendei culturale vor asigura Timişoarei o expunere media în contextul anului 2021, în care Timişoara este desemnată Capitală Europeană a Culturii”, este explicaţia autorităţilor la aprobarea agendei de evenimente finanțată cu 14 milioane de lei.

Agenda şi finanţarea evenimentelor

Pe agenda de 14 milioane de lei se regăsesc 78 de evenimentre şi manifestări. Cei mai mulţi bani, 1 milion de lei, ajung la două evenimente: Festivalul European al Spectacolului Timişoara — Festivalul Dramaturgiei FEST FDR şi Timişoara Academică. Cel din urmă este un mister pentru oricine citeşte agenda culturală. Mai exact, 1 milion de lei se scurg pe congrese, simpozioane şi dezbateri care au rolul de a „sprijini viaţa academică”. Ştim cu toţii că astfel de manifestări nu atrag nici turişti, nici mass-media, ci sunt doar un pretext pentru cheltuirea banului public.

Sute de mii de lei primesc şi alte evenimente, cum ar fi Festivalul Inimilor (550.000 de lei), Târgul de Paşti (200.000 de lei), Ziua Timişoarei (600.000 de lei), Manifestări decembrie — târgul, revelionul seniorilor şi revelionul (850.000 de lei), Festivalul Rocks (450.000 de lei), Festivalul Jazz Tm — care a fost un eşec anul trecut — (900.000 de lei), Festivalul Artelor Timişorene (500.000 de lei), Bega Bulevard (400.000 de lei) sau Festivalul Timfloralis (650.000 de lei).

„Surpriza” de anul acesta este, fără doar şi poate, Festivalul de Magie. Această manifestare primeşte o finanţare de 150.000 de lei. Consilierii locali liberali susţin că în Timişoara există o mare comunitate de magicieni, deşi până acum unul singur a organizat evenimente în oraş. Şi tot pe lista neplăcerilor găsim şi faptul că „deplasările în ţară şi străinătate, turnee, participări la festivaluri internaţionale ale Ansamblului Timişul, Timişoara Big Band, Orchestrei de Tineret a Timişoarei, Coralei Carmina Daica etc.” costă 350.000 de lei.

Singurele festivaluri notabile care primesc bani publici sunt şi cele care reuşesc să adune, an de an, zeci de mii de spectatori. Vorbim despre Revolution Festival, cel mai mare la acest moment din Timişoara, finanțat cu 900.000 de lei. Și „Plai” primeşte 400.000 de lei, iar interesul este, de asemenea, foarte ridicat. Festivalul de Operă şi Operetă din Parcul Rozelor primeşte 450.000 de lei şi este dedicat celor care iubesc acest gen de muzică.

Pe lângă cele 14 milioane de lei alocate pentru agenda culturală, Casa de Cultură a Timişoarei are un buget de peste 22 de milioane de lei. În afara unei lucrări mult aşteptate şi necesare — reabilitarea Palatului Culturii; banii se duc pe dotări, salarii şi SF-uri. Rămâne valabilă reabilitarea mai multor clădiri de cultură, dar şi ideea primarului de a transforma Clinica de Dermatologie de pe strada Mărăşeşti într-un centru multicultural, proiect care a pierdut finanţarea europeană în 2017. Pentru acest obiectiv se alocă 1 milion de lei.

Comparaţia vieţii culturale din oraşele României: Clujul bate Timişoara

Unul dintre oraşele care au fost mereu în concurenţă cu Timişoara este Cluj-Napoca. Din păcate, ardelenii au ştiut mai bine ca bănăţenii să aducă în oraşele lor festivaluri de nivel internaţional. De exemplu, la Revolution Festival, organizatorii se bat cu pumnul în piept că aduc peste 15.000 de spectatori, în timp de Untold a atras în Cluj 330.000 de oameni. Mai mult, Electric Castel a punctat şi el, anul trecut, un număr record de participanţi de 175.000.

Din păcate, Clujul ne bate şi la vitalitatea şi infrastructura culturală, potrivit unui studiu realizat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC), aflat în subordinea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale.

„După municipiul București, pe care nu l-am inclus în analiză, Cluj-Napoca este polul cultural cel mai puternic, cu o vitalitate culturală crescută pe întreaga perioadă analizată. Stabilitatea elementelor care compun vitalitatea culturală a orașului și menținerea acestuia pe primele poziții ale clasamentelor dovedește trăsătura de motor cultural pe care o deține orașul. Prin sincronizarea acestor elemente de vitalitate culturală care funcționează la nivel ridicat, orașul poate susține ușor proiecte de dezvoltare locală cu caracter cultural și creativ”, se arată în analiză.

Potrivit studiului, Cluj-Napoca este primul şi în ceea ce priveşte infrastructura culturală, dar şi vitalitatea culturală. Timişoara, la primul capitol, este pe locul 11, iar în ceea ce priveşte vitalitatea, urbea de pe Bega este abia pe poziţia 8.

LĂSAȚI UN MESAJ