Sarcinile în rândul minorelor reprezintă o problemă gravă în societatea românească. România are cele mai multe mame minore din Europa. Numai în ultimii cinci ani, peste 88.000 de bebeluși au fost aduși pe lume de tinere cu vârsta sub 18 ani. Dintre toți acești micuți care se nasc în fiecare an, 84.000 au mămici care sunt încă eleve de liceu acând îi aduc pe lume, având vârste cuprinse între 15 și 18 ani. Situația poate sta chiar și mai grav, privită din acest unghi de vedere — 3.400 de bebeluși sunt aduși pe lume de tinere cu vârsta sub 15 ani, adică de adolescente de gimnaziu…

Nici în Timiș situația nu este prea roz. Cu toate că în teritoriu se fac campanii de prevenție și informare a copiilor cu privire la educația pentru sănătate, 118 mame minore au născut în unitățile sanitare din județ, iar șapte din ele s-au aflat în situație de risc doar în 2024.

„La nivelul judeţului Timiş, numărul mamelor minore continuă să fie unul crescut, un mare semnal de alarmă fiind reprezentat de faptul că multe tinere devin mame la vȃrste din ce în ce mai mici, chiar şi la 13–14 ani. Cele mai multe tinere provin din mediul rural şi, din păcate, nivelul lor de educaţie este unul redus”, potrivit reprezentanților DGASPC Timiș.

În urmă cu doi ani, 140 de tinere au născut având vârste cuprinse între 13 și 17 ani. Dintre ele, 43 proveneau din oraș, iar 97, de la țară. Dintre acestea, 20 au un nivel primar de educație, 62 sunt în ciclul gimnazial și 17 sunt eleve de liceu. Au existat și adolescente neșcolarizate, un număr de cinci, dar și tinere al căror nivel de studii nu a fost specificat. În trecut, statistica era chiar și mai amplă, în 2019 fiind înregistrate 173 de cazuri de tinere care au devenit mămici înainte de 18 ani. La fel, cel mai mare procent provine din mediul rural. 185 de fete din mediul rural au născut. Cele mai multe dintre ele aveau vârste cuprinse între 15 și 17 ani. Au fost chiar și trei cazuri cu fetițe de 13 ani care au adus copiii pe lume. Peste 80 dintre ele aveau un nivel de educație primar. Dintre acestea, aproape un sfert au absolvit ciclul gimnazial, iar 20 sunt eleve de liceu.

Sarcina în adolescență este un fenomen cu cauze binecunoscute și consecințe grave asupra sănătății, dar și asupra vieții sociale și economice. Este mai frecventă în mediile cu un nivel educațional scăzut sau în cele dezavantajate economic. Mai mult, progresul în reducerea numărului de nașteri la primul copil în rândul adolescentelor din aceste grupuri vulnerabile este mai lent, ceea ce accentuează inechitățile, și, în plus, căsătoria forțată și abuzul sexual asupra minorilor sporesc riscul de sarcină și de maternitate timpurie. Potrivit statisticilor, țara noastră are cel mai mare număr de sarcini în rândul minorelor din Uniunea Europeană, cu un procent de 50% peste media europeană. Aproape jumătate din mamele minore sub 15 ani sunt românce.

Mihai Gafencu, din partea filialei Timiș a Organizației Salvați Copiii, menționează că situația din România este alarmantă:

„Comparativ cu raportul global End of Childhood Index, care monitorizează evenimentele precoce din viața unui copil ce încheie etapa copilăriei, întocmit de Organizația Internațională Salvați Copiii, România prezintă un număr de mame minore raportat la populația mai mare decât țări ca India, Burundi, Botswana, Rwanda, Trinidad și Tobago, toate țări sărace, care au număr de mame minore mai mic decât România. Cifrele arată că noi avem o imagine deformată despre tipul de mamă gravidă și îngrijirea de la noi din țară. Poate raportarea ar avea de suferit, dar, în afară de această variantă, cifrele sunt îngrijorătoare și aș putea spune că nici măcar nu se compară cu Austria, Germania, Franța sau Marea Britanie”.

În încercarea de a educa atât populația, cât și cadrele medicale în ceea ce privește situația gravidității în rândul mamelor minore, Asociația Moașelor Independente și Asociația Moașelor din România au lansat un ghid comun despre sarcinile în rândul adolescentelor. „Ghidul pentru prevenirea (recurenței) sarcinii la minore” conține statistici cu privire la tinerele mămici, sfaturi medicale, pericolele care pot apărea în timpul sarcinii în rândul minorelor, efectele asupra sănătății lor, dar și povești ale unor fete care au devenit mame pe neașteptate, din cauza necunoașterii unor aspecte de bază privind sănătatea fizică, dar și a ignoranței partenerului în a se proteja.

Specialiști din domeniul sănătății atrag atenția asupra faptului că sarcinile în rândul minorelor reprezintă un factor de risc atât pentru sănătatea fizică, cât și pentru cea mentală a copilelor, după cum afirmă Melania Tudose, președinta Asociației Moașelor Independente.

„În mod cert, organismul acestor fete nu este pregătit fizic pentru ca ele să devină mame, afirmație certificată de frecvența complicațiilor legate de sarcină, naștere sau făt/nou-născut în astfel de situații. De asemenea, condiția de gravidă/mamă minoră nu este o normalitate nici pentru statusul lor psihologic, dovadă fiind studiile care au evidențiat apariția unor tulburări cu efecte pe termen lung atât pentru viitoarea mamă, cât și pentru copilului ei. Cele mai frecvente asocieri statistice cu vârsta fragedă a mamei la naștere se referă la prematuritate, la tulburările de dezvoltare ale fătului și consecințele acestora. Și, ca o continuitate, prematuritatea şi complicațiile acesteia sunt responsabile de mai mult de jumătate din decesele neonatale, reprezentând una din principalele cauze de mortalitate neonatală din România. Este unanim recunoscut faptul că una dintre principalele cauze ale fenomenului mame minore este lipsa educației pentru sănătatea reproducerii în rândul adolescenților”, consideră Melania Tudose, președinta Asociației Moașelor Independente.

Grupa de vârstă a mamei reprezintă un factor de risc important în mortalitatea perinatală. Potrivit raportului Mortalitatea infantilă, 11% dintre decesele perinatale s-au înregistrat la mamele din grupa de vârstă sub 20 de ani în 2020 și procentul a crescut la 12,1% în 2023. Datele de la Institutul Național de Statistică arată că, în 2023, 34,78% dintre fetele sub 15 ani care au născut nu au mers la un ginecolog pentru a monitoriza sarcina înainte să nască. Aceste date, completate cu mărturii din teren, arată că monitorizarea sarcinilor nu are loc pentru că morfologiile și screening-urile antenatale sunt disponibile doar în mod excepțional în sistemul public de sănătate.

Există minore care, deși însărcinate, nu sunt înscrise la niciun medic de familie

O tânără din opt care a rămas însărcinată minoră fiind nu este înscrisă la medicul de familie sau nu-și cunoaște propriul medic de familie. Aproximativ un sfert dintre mamele și gravidele minore (23%) nu au fost la control la medicul de familie când au fost gravide sau de când au rămas însărcinate. Mai mult, potrivit INSP, implicarea sistemului medical în urmărirea gravidelor este o cauză asupra căreia se poate acţiona pentru diminuarea numărului de decese perinatale. O slabă depistare a gravidelor şi/sau depistarea lor tardivă (în ultimul trimestru de sarcină) duce la complicații dezvoltate înainte de naștere și chiar decese în primele șase zile de viață ale fătului.

Sarcinile nedorite pot fi cauzate de violența de gen în rândul fetelor

Există o corelație puternică între violența bazată pe gen și sarcina în adolescență. Tinerele care experimentează violența de gen, în special din partea partenerului intim, sunt expuse unui risc mai mare de sarcini nedorite. Un studiu realizat în Spania a constatat că tinerele care au raportat experiențe de violență aveau mai multe șanse să fi avut o sarcină în adolescență, comparativ cu colegele lor care nu au trecut prin astfel de experiențe. Mai mult, tinerele care trec prin violență bazată pe gen au adesea un control limitat asupra alegerilor lor reproductive, ceea ce duce la rate mai ridicate de sarcini nedorite. Practic, acestea sunt constrânse psihologic de partener să nu folosească metode de protejare, ceea ce poate aduce după sine o sarcină nedorită.

Violența de gen în Uniunea Europeană este o problemă gravă și larg răspândită. Una din patru femei a trecut prin experiența violenței fizice și sexuale de la un partener actual sau anterior. Potrivit Legii 202/2002, violența de gen cuprinde, fără a se limita însă la acestea, următoarele fapte: violența domestică, violența sexuală, mutilarea genitală a femeilor, căsătoria forțată, avortul forțat și sterilizarea forțată, hărțuirea sexuală, traficul de ființe umane și prostituția forțată.

Potrivit cifrelor puse la dispoziție de DGASPC Timiș, în 2024 au fost peste 100 de minore care au născut în unitățile medicale. Există și un protocol de intervenție în aceste cazuri. Fiecare spital are angajat un asistent maternal, aceasta fiind persoana care anunță DGASPC când o minoră devine mămică în spital. Serviciile sociale se ocupă apoi de monitorizarea mamei și a nou-născutului, dar și a familiei, prin intermediul asistentului maternal. Angajatul Protecției Copilului merge la spital să viziteze mama și copilul și apoi la domiciliul acesteia pentru a realiza o anchetă socială menită a stabili dacă există condiții pentru cel mic, dar și dacă familia este dispusă să ajute la creșterea nou-născutului. De asemenea, autoritățile locale sunt informate cu privire la caz.

„Asistentul social întocmeşte adresa către primăria de domiciliu solicitând întocmirea şi implementarea planului de servicii şi remiterea rapoartelor lunare de monitorizare. Pe perioada de monitorizare asistentul social menţine legătura cu asistenul social/referentul social al SPAS-ul de la domiciliul familiei. În situația în care, în urma evaluării familiei, reprezentanții primăriei de domiciliu constată faptul că minorul nu se află în situație de risc în cadrul familiei, asistentul social întocmeşte o adresă către primărie prin care se anunţă închiderea cazului din evidența Compartimentului de Prevenție și Intervenție în regim de urgență şi precizează faptul că situaţia va rămâne în evidenţa şi atenţia primăriei, iar în cazul în care viaţa şi dezvoltarea copilului vor fi puse în pericol să ne înştiinţeze”, transmit reprezentanții DGASPC Timiș.

Se fac puține campanii de educație sexuală în școli

Cu toate că Protecția Copilului a mers în școli în mai multe rânduri, prevenția primară nu se prea face în școli. În ceea ce privește problema sarcinilor precoce în rândul minorelor, Mihai Gafencu, din partea Asociației Salvați Copiii Timiș, spune că prevenția primară ar trebui să se facă în școli sau centre de permanență.

„Nu se face prevenție primară. De aceea au venit ONG-urile să facă. Unele, din partea Bisericii, altele, noi, care sunt lăudabile când oferă informație corectă. Eu cred că aceasta ar trebui să fie în primul și în primul rând grija medicului de familie și a centrelor de permanență. Ar trebui să se facă ore de educație sexuală în școli. În Parlament s-a discutat inutilitatea acestor ore, care, bineînțeles, este un neadevăr, pentru că poziția negativă cu privire la educația sexuală este contrazisă chiar de statisticile despre care vorbim”, spune Mihai Gafencu.

Cu ocazia campaniei „Vrem educație pentru sănătate în școli”, reprezentanți ai Organizației Salvați Copiii au mers în mai multe școli din țară, dar și din Timiș, pentru a-i educa pe tineri cu privire la sănătatea reproducerii.

„Informațiile au fost primite foarte bine — am observat că este nevoie de informații medicale venite din partea unei autorități în sănătate, și asta arată o deficiență majoră și cronicizată, asupra căreia am atras atenția: cea a medicului de familie de la sate. Un număr foarte scăzut de medici de familie au birouri la sate în care să facă prevenție primară: să împiedice apariția unor boli, să facă promovări ale vaccinurilor și ale unei vieți sănătoase, inclusiv informări cu privire la metodele de contracepție în rândul fetelor tinere care ajung să devină mame minore”, este de părere Mihai Gafencu.

În multe locuri, obstacolele în obținerea și utilizarea metodelor contraceptive împiedică adolescenții să evite sarcinile nedorite, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. Conform Ghidului lansat de asociațiile de moașe, și personalul din maternități le-ar putea oferi tinerelor gratuit, cu acordul lor, mijloace de contracepție.