Datele oficiale arată că mai mult de jumătate dintre români nu au economii și trăiesc de la salariu la salariu. BNR și Eurostat confirmă scăderea economisirii, iar psihologii atrag atenția că presiunea financiară duce la anxietate, depresie și alegeri greșite. Multe familii își împart viața între rate, facturi și împrumuturi.

Jumătate dintre români nu au bani puși deoparte

România rămâne în topul țărilor europene cu cel mai mic nivel de economisire. Datele publice ale Eurostat arată că aproximativ 55% dintre români trăiesc din salariu la salariu și nu reușesc să economisească deloc. Din perspectiva statisticilor europene, România este o economie în care veniturile sunt consumate imediat pentru cheltuieli de bază: mâncare, facturi, chirie sau rate.

În statisticile Eurostat despre „capacitatea gospodăriilor de a face față cheltuielilor neprevăzute”, publicate în secțiunea Income and Living Conditions, România apare constant în zona roșie. În 2024, peste o treime din gospodării declarau că nu pot acoperi o cheltuială neprevăzută nici măcar de câteva sute de lei.

BNR: economisirea scade, consumul pe datorie crește

Banca Națională a României a analizat în mai multe rapoarte evoluția economisirii populației. În ultima perioadă, dobânzile mai mari au blocat creditarea ieftină, dar inflația a redus puterea reală de economisire. În rapoartele semestriale ale BNR, se arată că o parte importantă din venituri este direcționată către datorii și cheltuieli curente.

Economiștii explică fenomenul simplu: dacă salariile cresc lent iar prețurile cresc rapid, banii puși deoparte dispar. Familiile își folosesc veniturile pentru facturi, alimente, combustibil și rate. La finalul lunii nu rămâne nimic, iar economisirea devine un lux rezervat unei minorități.

INS confirmă aceeași realitate: banii se duc pe necesar

Institutul Național de Statistică, în rapoartele sale privind veniturile și consumul populației, arată clar că ponderea cheltuielilor pentru alimentație și utilități este una dintre cele mai mari din Europa. În condițiile în care o familie cheltuiește peste o treime din venit pe mâncare, iar restul pe facturi și transport, spațiul pentru economii dispare.

INS publică periodic datele. În rapoarte apare aceeași concluzie: gospodăriile cu venituri mici și medii trăiesc lunar „la limită”.

Cum s-a ajuns aici

Creșterea prețurilor la alimente, combustibil și utilități, începută puternic în 2022 și continuată în 2023–2025, a consumat rezervele populației. Rata inflației, vizibilă în actualizările lunare ale BNR, a făcut ca depozitele mici din bănci să piardă valoare. România are una dintre cele mai mari ponderi ale împrumuturilor mici, de consum, folosite pentru cheltuieli zilnice.

În același timp, costul vieții urbane a explodat: chirii mai mari, transport scump, cheltuieli școlare plătite de părinți și rată mare la credite ipotecare. În multe familii, salariile sunt absorbite integral de datorii, iar economiile au devenit imposibile.

Psihologii explică presiunea invizibilă a vieții fără economii

Stresul financiar este una dintre cele mai frecvente forme de anxietate în Europa. Organizația Mondială a Sănătății și studii citate de OECD arată că persoanele care nu au rezerve financiare sunt mult mai expuse la episoade de depresie, atacuri de panică și insomnia.

Psihologii din România, intervievați în presă și în studii universitare, explică faptul că lipsa unei minime siguranțe financiare creează tensiune permanentă. „Dacă știi că orice factură neprevăzută te poate duce în datorii, trăiești într-o stare continuă de alertă”, explică specialiștii publicați în analizele Universității București și în presa de specialitate.

Doctorii atrag atenția că stresul financiar poate duce la decizii impulsive: credite rapide, împrumuturi nejustificate, cumpărături compulsive sau cheltuieli de compensare emoțională.

Familiile care trăiesc de la rată la rată

Fenomenul este vizibil în orașe, unde costul vieții este mare, dar și în mediul rural, unde veniturile sunt mici. Familiile care au credit pentru casă, credit de consum și rate la electrocasnice își împart salariile astfel încât la finalul lunii nu rămâne nimic.

În presa economică, în rapoartele realizate de organizații non-guvernamentale și în studiile pe tema incluziunii financiare apare același tipar: mii de familii supraviețuiesc din lună în lună, iar orice amanare a salariului sau cheltuială medicală poate destabiliza complet bugetul.

Băncile văd clar această tendință

Instituțiile financiare din România publică rapoarte trimestriale privind economisirea și depozitele populației. Majoritatea confirmă aceeași tendință: depozitele mari cresc, depozitele mici scad. Practic, cei care aveau economii înainte au reușit să le mențină. Ceilalți au pierdut puterea de cumpărare sau au renunțat complet la ideea de economisire.

În rapoartele Băncii Naționale, economisirea populației este influențată direct de inflație și de dobânzile la credite. În ultimii ani, peste un milion de români au credite ipotecare sau de consum active. Pentru ei, economiile sunt ultima prioritate.

Cum arată viața în condiții de stres financiar

Psihologii descriu un fenomen periculos: oamenii fără siguranță financiară dezvoltă un sentiment de neputință. Apar anxietatea și depresia, iar la nivel de familie apar tensiuni, certuri și probleme de comunicare. Copiii resimt presiunea, adulții se tem de ziua scadentă a ratelor, iar viitorul devine un subiect evitat.

Specialiștii atrag atenția că, în lipsa economiilor, familiile se expun la riscuri majore în caz de accident, boală, pierderea locului de muncă sau creșteri de prețuri. În societățile dezvoltate, economiile sunt forma de protecție care dă stabilitate unei familii. În România, sute de mii de gospodării funcționează fără acest scut.

De ce nu pot românii economisi

Sociologii și economiștii au explicat, în analize publicate anual, cele patru motive principale:

Veniturile sunt mici în raport cu costurile vieții. România are unul dintre cele mai scăzute salarii medii nete din UE raportat la prețurile de consum.

Inflația a schimbat valoarea banilor. Ce era 100 de lei în 2021 nu mai este același lucru în 2025.

Creditarea agresivă din anii trecuți a lăsat gospodăriile pline de rate, fără spațiu pentru economii.

Educația financiară este redusă, iar oamenii se gândesc la economii doar când apare o criză.

Ce soluții recomandă specialiștii economici

Băncile și economiștii recomandă mecanisme de economisire forțată. Depozitele recurente, conturile de economii automate și programele de economisire pentru copii sunt căi prin care familiile pun deoparte mici sume fără să le vadă direct în buget.

Statul oferă programe precum „Junior Centenar”, prezentat oficial pe site-ul Ministerului Finanțelor. Nu sunt însă suficiente pentru a schimba comportamentele populației.

Psihologii recomandă educație financiară în școli, discuții deschise în familie și planuri de cheltuieli reale, în locul consumului impulsiv.

Sursa: https://evz.ro/