Generații întregi au crescut cu fascinația aventurilor fraților Lolek și Bolek, personaje principale ale desenelor animate create de Wladyslaw Nehrebecki pentru televiziunea poloneză. Candoarea și farmecul lor i-au dus repede pe ecranele europene și mondiale, expedițiile, încurcăturile și descoperirile lor devenind bunuri culturale ale copiilor din foarte multe țări. Fie că se aflau în Țara Cangurilor sau la Polul Nord, de fiecare dată aveau de înfruntat primejdii și obstacole pe care, evident, le învingeau cu multă imaginație, cu ajutoare nesperate și mai ales, cu un entuziasm contaminant.
Probabil așa ceva își dorește Jaroslaw Kaczynski zilele acestea, premergătoare (?) alegerilor prezidențiale programate pentru 10 mai. Candidatul pe care îl susține este actualul președinte Andrzej Duda, ales în 2015 cu susținerea aceluiași partid Lege și Dreptate. Mai sunt înscriși alți 10 candidați, patru susținuți de coaliții politice și șase independenți. Cu sondaje care îl dau pe președintele Duda câștigător din primul tur cu peste 60%, Lolek și Bolek ar putea începe sărbătoarea! Numai că întreaga lume pare a fi împotriva lor și nu știm dacă aborigenii, cămila sau focile vor mai putea să-i scape de bucluc! Cine să joace rolul cămilei?
În primul rând este o stare specială și în Polonia, ca măsură de siguranță în contextul actualei pandemii. După cum o caracterizează dl Adam Bodnar, Ombudsman în Polonia, contextul normativ creat de legea din 2 martie generează o stare echivalentă celei de urgență, chiar dacă nu poartă niciun nume. Există o amenințare specială, măsuri dincolo de cadrul constituțional, modificări ale funcționării autorităților statului și limitări considerabile ale drepturilor și libertăților fundamentale. Chiar dacă aceste restricții au fost confirmate sau chiar înăsprite prin două ordinanțe din aprilie, nu este încă instaurată nominal o stare de urgență. De ce? Vom încerca să deslușim și noi, luând firul evenimentelor, cerințelor și soluțiilor adoptate.
Ziua de 10 mai a fost desemnată drept dată a primului tur pentru alegerile prezidențiale, cu mult înainte de izbucnirea crizei medicale. Dar restricțiile impuse în toată lumea civilizată fac imposibilă prezența la vot și chiar, cum s-a demonstrat în Polonia, constituirea comisiilor pentru secțiile de vot. În cursul unei eventuale stări de urgență nici nu pot fi organizate alegeri, impunându-se amânarea acestora. Este de competența Sejm-ului/camera inferioară să anunțe o nouă dată, dar nu a făcut-o încă. Acolo PiS, partidul lui Jaroslaw Kaczynski are majoritate, iar liderul dorește alegeri acum, înainte de a deconta măsurile luate în timpul pandemiei. Și dacă oamenii nu pot veni la vot, merge votul la ei. Adică, se va vota prin corespondență! Numai că și aici, Lolek are probleme: legea electorală nu admite un vot universal prin corespondență, ci doar pentru anumite persoane, în condiții speciale. Nu-i nimic, facem lege. Dar legea electorală nu poate fi schimbată în timpul stării de urgență și, iată de ce, nu avem stare de urgență! In mod normal, legea electorală este imuabilă înainte cu 6 luni de data votului. Aici e grav! Legea votului prin corespondență a plecat cam șifonată din Sejm iar în Senat se așteaptă vot negativ în 6 mai. Desigur, Sejm-ul o va prelua repede, dar cel mai devreme ar putea da vot pozitiv (?) joi 7 mai, alegerile fiind în programate pentru 10 mai. Adică nu prea legal…
Cum un rău nu vine niciodată singur, Jaroslaw Gowin, deputat din partea PiS și-a creat o nouă formațiune politică, intitulată Înțelegerea (Porozumienie/ Agreement) care formal, alcătuiește coaliția Dreapta Unită împreună cu PiS. Un soi de Pro România lui Victor Ponta. Și a anunțat că va amâna votul sau va vota negativ. Cu alte cuvinte, Kaczynski fie pierde neavând legea votată înainte de alegeri, fie nemaiavând majoritate în Sejm. Dar Lolek încă speră…
Acum, votul prin corespondență înseamnă că ”cineva” tipărește buletinele de vot și plicurile aferente (”pachetul electoral”) și face astfel încât acestea să ajungă în timp util la fiecare cetățean cu drept de vot. Temă de joc pe calculator. Fiind stare specială (nu de urgență, dar ceva… special) Biroului Electoral Național i-a fost luată competența de a gestiona organizarea alegerilor, care a fost transmisă Ministerului de Interne. Ilegal, strigă presa (încă) liberă și peste 400 de juriști din toată țara! Oricum, la ceas târziu în noapte, Ministerul a transmis poștei sarcina de a colecta datele de identificare ale celor cu drept de vot. Adică, să ceară de la primării, fișele cu nume, cod numeric personal, adresă… Ilegal, nu auziți? s-a spus mai ales pe rețelele de socializare dar și în interviuri, pe ici pe colo. S-au propus modalități de boicotare, s-au trimis avertizări poștei cu privire la încălcarea legii ce protejează datele personale. A fost sesizat OSCE care a decis că e ilegal. În cele din urmă, Ministerul Informațiilor Digitale a scutit poșta de rușine și a transmis datele.
Personale, adică protejate. Acum, ”pachetul electoral” nu poate fi tipărit înainte de intrarea în vigoare a legii care încă nu e votată. Dacă Sejm-ul totuși o aprobă joi 7 mai, nu mai poti tipări în timp util. Deci, tipărirea s-a făcut deja, înaintea legii care să o autorizeze. Iar dacă Cetățeanul cu drept de vot nu se află la domiciliul indicat de listele electorale, pierderea lui. L-a prins pandemia în altă parte, unde nu va putea primi ”pachetul”, deci nu va putea vota. Adică se încalcă universalitatea votului. Dar nici nu poate străbate țara spre a ajunge la domiciliu. Sunt, se zice, mii de astfel de cazuri. Plus diaspora. Milioane. Foarte bine, nu votează. Și-ar putea anunța situația dar numai după intrarea în vigoare a legii… Tardiv.
O nouă provocare vine ca urmare a distanțării sociale. Oameni de bună credință, contracandidații și-au anulat campaniile electorale. Nici președintele Duda nu face campanie, dar are în spate cinci ani de mandat și (deocamdată) majoritatea din Camera deputaților. Nu se respectă, deci, principiul egalității de șanse între candidați, strigă opoziția. Ar trebui să fie imaginativi și să găsească forme on-line de campanie. Nu s-au gândit. Au preferat să ceară, constituțional, amânarea alegerilor cu un an sau doi. Dar Lolek și Bolek vor acum! Nu se poate în plină pandemie, spune lumea… Nu vor mai fi restricții, deschidem treptat magazinele, mall-urile și restaurantele. Vreți? Dacă mergeți la mall, puteti merge și la vot. Dacă nu, înseamnă că vreți să generați o criză constituțională – gândește Lolek cu voce tare. Și dacă așa faceți și nu votați, instaurez stare de urgență, după 10 mai! amenință explicit Jaroslaw Kaczynski. Desigur, aceasta i-ar asigura cadrul pentru a regla aritmetica prin instituții până ce opoziția va fi domesticită iar alegerile vor fi cu putință.
Următoarea etapă ar fi validarea rezultatelor votului! Aceasta cade în sarcina Curții Supreme, instituție destul de recalcitrantă cu proiectele lui Lolek. El nu i-a putut convinge pe judecători de justețea programului său și a înființat la Camera de disciplină și control, menită a gestiona actele de liberă expresie împotriva politicii puterii, săvârșite de oamenii în robă. În data de 5 decembrie, trei camere reunite, ale Curții Supreme, au declarat ilegală constituirea Camerei de disciplină și ilegală numirea judecătorilor acesteia. Ca urmare, PiS a venit cu așa numita ”lege a botului” pedepsind magistrații care se îndoiesc de legalitatea Camerei. Sunt numeroase procese deja împotriva judecătorilor ce riscă suspendarea din magistratură și cazier! Cum mandatul președintei Curții a expirat în 30 aprilie, ar fi trebuit organizate alegeri. Dna Gersdorf nu și-a mai convocat colegii neavând baza legală de a ține alegeri on-line, nici dreptul de a verifica oportunitatea prezenței la vot a ”noilor judecători”. S-a și pensionat, nedorind să asiste la politizarea Curții, tocmai în momentul în care opoziția îi cerea să facă din Curtea Supremă reduta de luptă împotriva alegerilor prezidențiale în acest context. Cu siguranță, PiS își va numi un președinte dintre noii judecători, încheind istoria Curții independente și opozante.
A mai rămas simbolistica politică și apelul la conștiințe. Joi, 30 aprilie, Fundația Civică a publicat o scrisoare deschisă semnată de foștii președinți Lech Walesa, Aleksander Kwasniewski și Bronislaw Komorowski alături de mai mulți prim ministri precum Leszek Miller, Eaw Kopacz denunțând apropiatele ”alegeri” drept pseudo-alegeri la care nu vor participa, încurajnd alegătorii polonezi să le boicoteze. Scrisoarea a fost citită și explicată publicului de prof. Leszek Balcerowicz, fost ministru de finanțe, autorul ”terapiei de șoc” din anii 90, terapie ce a reformat economia poloneză în admirația întregii Europe Centrale. De asemenea, fostul prim ministru Donald Tusk, fost președinte al Consiliului European, a declarat că din decență nu va putea participa la vot.
Acestor lideri emblematici ai ultimelor decenii, le-a răspuns deja, populația din Poznan, oraș cu rezonanțe inconfundabile în întreaga luptă anti-totalitară poloneză. Sâmbătă 2 mai a ieșit în stradă, contestând legalitatea scrutinului și protestând împotriva autoritarismului de tip Jaroslaw Kaczynski: ”corupt și mincinos, ținut în viață de o presă frauduloasă!” S-a evocat personalitatea lui Jan Paderevski, prim-ministrul care l-a convins pe Woodrow Wilson de necesitatea reapariției Poloniei pe hartă și apoi a semnat Tratatul de la Versailles, deci recunoașterea independenței țării; s-au evocat demonstrațiile anilor 1956, 1970, 1980. ”Împreună, trebuie să îndepărtăm de la putere pe cei ce amenință prezența Polonei în Europa, cei ce ne distrug firmele și locurile de muncă, cei ce mint și manipulează” (Jacek Liberski, jurnalist Liberté!).
În urmă cu mai bine de trei decenii, Jaroslaw Kaczynski împreună cu nume grele ale opoziției anti-comuniste, reprezenta sindicatul Solidarnosc la Masa Rotundă care negocia transferul puterii. Între timp, a adoptat un ”limbaj gestual” ce nu lasă loc de echivoc: minciună, ilegalități în serie, înlocuirea tehnocraților cu oameni de partid, capturarea instituțiilor cheie ale statului, modificarea legislației dincolo de cadrele constituțional admise, sfidarea vocii societății, manipularea presei. Este, deja, activat art 7 al Tratatului European împotriva Varșoviei, există nenumărate hotărâri critice ale Comisiei de la Veneția, ale CEDO, ale Comisiei Europene.
Nu știm ce noutăți va aduce săptămâna aceasta! E posibil ca totul să fie amânat în ultimul moment, date propuse fiind, însă, 17 sau 24 mai; e posibil ca PiS să piardă majoritatea în Sejm și, odată cu aceasta, să iasă pe ușa din spate a istoriei poloneze. După cum e posibil ca Lolek și Bolek să sărbătorească duminică 10 mai, realegerea lui Andrzej Duda ca președinte…
Aflați în deșert, frații din desenele animate au rămas fără mașină și s-au întors acasă cu o cămilă. Întrebarea fundamentală este, așadar, dacă și de data aceasta cămila va fi disponibilă sau cei doi aventurieri vor avea de înfruntat deșertul juridic, civic și politic în plină pandemie…