La noapte se vor deschide Cerurile, iar Sânzienele vor cânta şi vor dansa

414

Creştinii ortodocşi din România serbează, în fiecare an, pe 24 iunie, naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, cel care l-a botezat pe Domnul Iisus în apa Iordanului. În calendarul popular, sărbătoarea este denumită Sânziene, în Ardeal, iar în Muntenia şi Oltenia – Drăgaica. În popor, se crede că noaptea care preceda ziua de Sânziene este una în care toate minunile sunt posibile.

Tot în această noapte, forţele binelui şi ale răului ating apogeul. Aparent paradoxal, deşi fiinţe diurne, Sânzienele vor cânta şi vor dansa în noaptea, dinaintea zilei de 24 iunie. E Noaptea de Sânziene, noaptea când, tot conform credinţei populare, „se deschid Cerurile” (temă exploatată în literatura fantastică de la noi de Mircea Eliade).

Tradiţia spune că Sânzienele plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă și dansează, împart rod holdelor, umplu de fecunditate femeile căsătorite, înmulțesc animalele și păsările, umplu de leac și miros florile și tămăduiesc bolile și suferințele oamenilor.

Spre deosebire de Rusalii, care sunt reprezentări fantastice aducătoare de rele, Sânzienele sunt zâne bune. Dar ele pot deveni și forțe dăunătoare, lovindu-i pe cei păcătoși cu „lanțul Sânzienelor”, pot stârni din senin și vijelii, pot aduce grindina, lăsând câmpul fără de rod și florile fără de leac.

Nu este exclus ca în vremuri îndepărtate populația din munți să se fi întâlnit la momentele solstițiale (Sânzienele) sau echinocțiale pentru a săvârși ritualuri închinate Soarelui. Megaliții din Munții Călimani pe care s-au descoperit însemne solare (rozete, soarele antropomorfizat), pot fi mărturii în acest sens.

Numele de Sânziene provine de la zeiţa romană Santa Diana, patroana vânătorilor şi a pădurilor. Credinţa populară spune că, în noaptea de 23 spre 24 iunie, cerurile se deschid, iar Sânzienele încep să danseze. Aceasta sărbatoare este una a Soarelui, a dragostei, dar şi a poftei de viaţă. Legendele arată că sânzienele sunt nişte fiinţe frumoase care trăiesc pe câmpii sau în păduri.

Acestea se prind în horă şi conferă florilor sau buruienilor întrebuinţări deosebite. Plantele devin de leac, care să ajute oamenii să amelioreze sau să vindece toate bolile. Mai mult, în noaptea aceasta pe cât sunt de bune, pe atât sund de răzbunătoare.

Se spune că persoanele care nu le sărbătoresc corespunzător această zi vor ajunge să supere Sânzienele. Acestea se răzbună pe femeile care le ignoră, pocindu-le gura. Nici bărbaţii nu scapă uşor. Cei care au jurat strâmb sau au făcut fapte rele vor suferi pedepse îngrozitoare. În unele regiuni din ţară, de Sânziene, fetele culeg flori de sânziene de pe câmp şi împletesc cununi pe care le aruncă peste casă.

Dacă acestea se lovesc sau ajung să se agaţe de horn, înseamnă că urmează o cununie în cel mai scurt timp. În zorii zilei de 24 iunie, băieţii se adună în cete şi bat satele în lung şi în lat cu flori de sânziene la pălării. Tot în 24 iunie este aleasă Drăgaica dintr-un grup de şapte fete.

Aleasa trebuie să fie cea mai cuminte, cea mai frumoasă, dar ăi cu cea mai buna inimă dintre toate. După ce fata este aleasă, e împodobită cu spice de grâu în timp ce restul tinerelor se îmbracă în alb. Mai apoi, alaiul porneşte prin sat. La răscruri de drumuri, fetele fac o horă şi încep să cânte voioase. Una dintre cele mai cunoscute datini ale locului se referă la roua din noaptea de Sânziene.

Despre aceasta se crede că ar avea proprietăţi miraculoase. În multe regiuni ale globului credincioşii cred că dacă te stropeşti cu rouă pe trup, devii mai frumos şi mai suplu. Iar dacă te speli cu rouă pe faţă, vei deveni chipeş şi mândru. Dacă te aventurezi şi te decizi să culegi în dimineaţa sărbătorii roua de pe frunze de sânziene, aceasta va vindeca artroza şi durerile osoase.

Unele persoane mai numesc sărbătoarea de Sânziene şi Amuţitul Cucului. Dacă acesta încetează din cântat înainte de Sanziene, vara va fi una secetoasă. Pentru ca oamenii să fie sănătoşi şi să aibă spor la muncile câmpului, aceştia se încingeau peste şale cu tulpini de cicoare. Pentru a alunga spiritele rele, oamenii aprind focuri cu substanţe foarte puternic mirositoare. Mai mult, se buciumă şi se strigă în jurul focurilor pentru a ţine la distanţă spiritele malefice. În unele sate din partea de sud-vest a Bucovinei este încă păstrat şi obiceiul boului înstruţat. În cadrul ceremoniei, masca taurină murea şi renăştea simbolic la acest început de timp calendaristic.

În Ardeal, se mai spune că, în ziua de Sânziene, pot fi căutate comori vechi, îngropate în pământ, deoarece, în noaptea dinainte, deasupra locului unde sunt ascunse s-ar aprinde un foc. Pentru pomenirea morţilor se fac pomeni îmbelşugate şi se pun flori mirositoare pe morminte. Tot de Sânziene au loc şi bine cunoscutele bâlciuri. Acestea reprezentau un prilej ideal pentru întâlnirea tinerilor în vederea căsătoriei. Cele mai cunoscute târguri aveau loc la Focşani, Buzău, Câmpulung Muscel, Piteşti şi altele. Ce spune legenda Fetele strângeau flori de Sânziene pentru a le pune sub pernă, în noaptea premergătoare sărbătorii, în credinţa că îşi vor visa ursitul.

În unele zone, fetele îşi făceau coroniţe din Sânziene, pe care le lăsau peste noapte în grădini sau în locuri curate. Dacă dimineaţa găseau coroniţele pline de rouă, era semn sigur de măritiş în vara care începea. De asemenea, dacă poartă flori de sânziene în păr sau la sân, fetele şi femeile măritate vor deveni atrăgătoare şi drăgăstoase. Pentru a fi plăcute feciorilor, fetele se spălau pe cap, în această zi cu fiertură de iarbă mare.

Pentru a scapă de boli, fetele şi nevestele se scăldau ritual în ape curgătoare, iar pentru a se umple de fertilitate, femeile se tăvăleau dezbrăcate în rouă, dimineaţa, înainte de răsăritul Soarelui. Roua trebuie adunată în zori de pe plante, în locuri necălcate, pe o pânză albă, stoarsă apoi într-o oală nouă. Bătrânele care se ocupă de asta, aduc apoi roua în sat, fără a vorbi pe drum şi evitând să întâlnească pe cineva.

Cu această rouă se vor spăla fetele care vor să se mărite repede, dar şi femeile măritate care vor să fie iubite de soţi şi să aibă copii frumoşi şi sănătoşi, scrie Mediafax.

O superstiţie legată tot de dragoste spune că îndrăgostiţii care fac împreună baie în râu sau în mare de Sânziene se vor iubi toată viaţa.

Mihaela Păunescu

LĂSAȚI UN MESAJ