La Consiliul Județean Timiș plouă cu promisiuni electorale dar e secetă de realizări concrete!

244

Ne apropiem  cu paşi repezi de finalul anului 2017. Unele lucruri s-au schimbt în Timiş în bine, altele în rău, şi multe promisuni de dezvoltare a judeţului au rămas în acelaşi stadiu, cel de eternă dorință.

După schimbările de anul trecut — vorbim aici de alegerile locale care au desemnat noua conducere a Consiliului Judeţean Timiş — șefii instituţiei continuă să „îmbrățișeze” planurile cu care au intrat în campania electorală. O sală polivalentă demnă de un oraş de cinci stele, o nouă maternitate care să ridice standardul sistemului de sănătate, drumuri judeţene extinse sau extinderea gropii de gunoi ecologice, acestea sunt doar câteva dintre investiţiile promise în urmă cu un an şi jumătate şi care, cel puţin momentan, nu au depășit stadiul birocratic. Mai exact, lucrările propriu-zise nu au avansat de la stadiul de birocraţie nici în 2017 şi au rămas de realizat în 2018. Să sperăm!

Sala polivalentă, cel mai controversat subiect din 2017

robu-dobra-polivalentaÎncă din 2016, autorităţile judeţene vorbesc despre intenţia de a construi o sală polivalentă de 16.000 de locuri în judeţ. Potrivit conducerii CJ Timiş, Compania Naţională de Investiţii a fost de acord să finanţeze construirea unei astfel de săli. Specialiştii din cadrul companiei au venit la Timişoara şi au vizitat mai multe locuri unde ar putea fi ridicată sala. Apoi a venit vestea mult aşteptată: construcția va fi ridicată pe un teren din comuna Giroc, chiar la limita cu Timişoara.

La aflarea veştii, primarul Timişoarei, Nicolae Robu, a răbufnit. De atunci se duce o adevărată luptă pentru stabilirea amplasamentului viitoarei polivalente. Robu nu a reuşit să-i convingă pe şefii Consiliului Juderţean Timiş şi nici pe cei ai Companiei Naţionale de Investiţii să ridice sala pe un teren din preajma Stadionului „Dan Păltinişanu”.

Oricum, proiectul-pilot este în aer. El nu apare pe site-ul Companiei Naţionale de Investiţii nici acum. Nu ştim, astfel, când se face proictarea, ce sumă va fi folosită pentru polivalentă sau când ar putea fi ea gata. Totuşi, conducerea CJ Timiş insistă că proiectul este derulare, bineînţeles, vorbind de întomirea documentației tehnice.

Promisiunea  CJ Timiş, realizată de Primăria Timişoara?

Când a văzut că onor conducerea Consiliul Judeţean Timiş nu renunţă la ideea de a ridica sala polivalentă de 16.000 de locuri la Giroc, dar şi că lucrările nu au început, primarul Timiloarei, Nicolae Robu, a decis că Primăria va construi o astfel de sală şi că o va face în Timişoara.

Robu a identificat un nou teren, pe Calea Torontalului, la ieşirea din oraş, care se pretează pentru o astfel de investiţie. Mai mult, aici ar fi loc și  pentru ridicarea unui nou stadion. Pentru a face locul cât mai atractiv, edilul anunţă şi extinderea transportului în comun.
„Acolo sunt 93 de hectare. De ce nu am face acolo o nouă sală polivalentă, un nou stadion? Zona are toate avantajele, introducem şi transport în comun. Este un mare cartier, încă nepopulat în totalitate, dar multă lume va ajunge să trăiască aici. Va trebui să introducem transport în comun. Costurile speciale pentru sală, pentru stadion, sunt mai restrânse. Te duci în Giroc, ai o muţime de cheltuieli. De ce? Ca să dai valoare terenurilor virane din zonă? Sunt convins că e un subiect care nu va lăsa nepăsătoare unele instituţii ale statului. Unii se joacă cu focul”, spune Robu.

Consiliul Local a aprobat deja, anul acesta, alocarea a 400.000 de lei pentru realizarea studiului de fezabilitate pentru sală, dar nu s-a decis încă unde va fi construită.

dumbravitaCel mai important drum din Timiş va fi lărgit abia în 2020

Probabil cel mai important proiect pe care toţi şoferii care circulă în vestul ţării îl vor realizat urgent este lărgirea la 4 benzi a drumului judeţean 691, Dumbrăviţa–Giarmata–Autostrada A1. Timişoara Capitala Europeană a Culturii în  2021 — este un adevărat paradox, din perspectiva unui oraș cu pretenții, pentru că are doar două ieşiri spre autostradă, una spre Arad şi Ungaria şi una spre Deva. Aşadar, legătura spre şoseaua rapidă spre Vestul Europei constă într-un drum judeţean cu doar două benzi, care traversează două localităţi. Pe aicicirculă maşini de mare tonaj şi foarte multe autoturisme. Potrivit unui studiu din 2016, acest sector de drum este tranzitat zilnic de 8.000 de mașini. Cozile se întind pe kilometric, şi această distanţă, de 12 kilometri, este străbătută în orele de vârf în minimum 40 de minute. Astfel, necesitatea unui drum de cel puţin două benzi pe sens este evidentă. Însă, de un an şi jumătate se promite începerea lucrărilor şi… asta e tot!
„În urma votului dat de consilierii județeni, putem să declarăm închis acest proiect, din punct de vedere al documentelor solicitate de ADR. Am trecut de partea de eligibilitate, am trecut de partea tehnică, mai era nevoie de anumite clarificări rezolvate prin această hotărâre de consiliu. Le vom transmite la ADR și așteptăm ultimul punct, și anume semnareacontractului de finanțare”, declara președintele Consiliului JudeţeanTimiș, Călin Dobra, în octombrie anul acesta.
Proiectul va începe din sensul giratoriu din Giarmata şi lărgirea va coborîînspre Dumbrăviţa şi Timişoara, unde se va lega de Calea Lipovei, lărgită deja la 4 benzi de autorităţile locale.
Problema de care se lovesc reprezentanţii Consiliului Judeţean Timiş este legată de faptul că stâlpii instalaţi în Dumbrăviţa pentru prelungirea liniei metropolitane de transport M14 pe toată lungimea comunei nu pot fi mutaţi timp de cinci ani. Aceștia au fost instalaţi pe fonduri europene şi ei nu pot fi mutați mai devreme de decembrie 2020.
„Mutarea stâlpilor este prinsă în proiect. Pe parcursul acestuia, când nu vor mai afecta proiectul municipiului Timișoara privind fondurile europene, vor fi relocați. Vom interveni etapizat”, a explicat Călin Dobra, liderul CJ Timiş.
Potrivit documentaţiei Consiliului Judeţean Timiş lucrurile stau astfel : ,,Se aprobă proiectul Modernizare DJ 691: lărgirea la 4 benzi a sectorului km 2+725 (sensgiratoriu) – Centura Timișoara și Centura Timișoara – Autostrada A1 (km. 12+975)”, cod SMIS 111992 în vederea accesării fondurilornerambursabile alocate prin Programul Operaţional Regional 2014 – 2020, Axa prioritară 6 – Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere de importanţă regională, Prioritatea de investitii 6.1- Stimularea mobilităţiiregionale prin conectarea nodurilor secundare şi terţiare la infrastructuraTEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale, Nr. apelului de proiecte: POR/2016/6/6.1./2.
Se aprobă valoarea totală a proiectului „Modernizare DJ 691: lărgirea la 4 benzi a sectorului km 2+725 (sens giratoriu)-Centura Timișoara șiCentura Timișoara- Autostrada A1 (km. 12+975)”, cod SMIS 111992, încuantum de 80.451.474,31 lei (inclusiv TVA).

AEROPORT LUFTHANSA.Still027Se aprobă contribuția proprie în proiect, in suma de 12.506.849,63 lei, reprezentând achitarea tuturor cheltuielilor neeligibile ale proiectului, câtși contribuția de 2% din valoarea eligibilă a proiectului, în cuantum de 1.358.892,50 lei, reprezentând cofinanțarea proiectului „Modernizare DJ 691: lărgirea la 4 benzi a sectorului km 2+725 (sens giratoriu)-CenturaTimișoara și Centura Timișoara – Autostrada A1 (km. 12+975)”, cod SMIS 111992”.

Din păcate, sunt şanse mari ca drumul să nu fie realizat până în 2021, când Timişoara este Capitala Europeană a Culturii. Dacă lucrările nu vor prinde viteză, milioanele de turişti care sunt aşteptaţi în oraşul de pe Bega vor fi nevoiţi să piardă mult timp în trafic. Nu este o deloc o  imagine demnă de o capitală europeană, să recunoaștem, măcar între noi, acest detaliu jenant pentru un oraș și un județ cu pretenții de ,,cinci stele”.

LĂSAȚI UN MESAJ