Filmul „Rashomon”, regizat de Akira Kurosawa, este unul dintre cele mai influente din istoria cinematografiei. Lansat în 1950, a revoluționat modul în care povestea și adevărul pot fi reprezentate pe ecran. Inspirat din povestirile lui Ryūnosuke Akutagawa, filmul prezintă un caz de crimă și viol din Japonia medievală, relatat din patru perspective diferite.
Acțiunea se deschide la poarta ruinată Rashomon, unde trei bărbați discută un proces tulburător: moartea unui samurai și agresarea soției sale într-o pădure. În tribunal, fiecare participant la eveniment oferă propria versiune: banditul Tajōmaru, soția samuraiului, spiritul samuraiului, invocat printr-un medium, și un martor aparent neutru, tăietorul de lemne. Fiecare relatare pare convingătoare, dar toate se contrazic. Filmul nu oferă un răspuns definitiv, ci pune sub semnul întrebării însăși ideea de adevăr obiectiv. „Rashomon” explorează o idee care astăzi poartă chiar numele filmului: efectul Rashomon, fenomenul în care oameni diferiți descriu același eveniment în mod radical diferit.
Kurosawa sugerează că: oamenii își rescriu memoria pentru a-și proteja ego-ul; adevărul este filtrat prin dorințe, rușine și orgoliu; justiția devine fragilă atunci când depinde de mărturii subiective.
În esență, filmul nu este despre crimă, ci despre minciunile pe care ni le spunem nouă înșine.
Performanța lui Toshiro Mifune în rolul banditului Tajōmaru este memorabilă: exuberant, animalic, imprevizibil. Energia lui domină filmul și contrastează cu rigiditatea samuraiului sau vulnerabilitatea femeii. Actorii nu joacă doar un rol. Fiecare joacă versiunea idealizată a personajului despre sine, ceea ce adaugă încă un strat de ambiguitate.
„Rashomon” a adus cinematografia japoneză în atenția lumii după ce a câștigat Leul de aur la Veneția în 1951 și ulterior un Oscar onorific (categorie devenită apoi „Cel mai bun film străin”).
Astăzi, „Rashomon” este considerat o piatră unghiulară a cinematografiei moderne.
„Rashomon” nu oferă un răspuns la misterul crimei, dar oferă ceva mai profund: o reflecție asupra limitelor percepției umane. Filmul lui Kurosawa transformă un simplu caz judiciar într-o meditație filozofică despre adevăr, memorie și moralitate. În final, ceea ce rămâne nu este soluția enigmei, ci întrebarea: cât de mult putem avea încredere în propriile noastre povești?
Sunteți așteptați miercuri, 11 martie 2026, la ora 18, în Amfiteatrul B din Spitalul Județean.
Despre film va vorbi cineastul Gheorghe Șfaițer.
„Rashomon” este subtitrat în românește și are 88 de minute.
Intrarea este liberă.
…….
Început în octombrie 2024, programul „cinemavindek” este rezultatul unei colaborări între Spitalul Județean de Urgență „Pius Brînzeu”, Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” și Asociația pentru ATI „Aurel Mogoșeanu” ̶ toate trei din Timișoara. Coordonator este publicistul Doru Botoiu, din a cărui arhivă sunt filmele aflate în domeniul public, proiectate de două ori pe lună.
