Cunoașterea a ceea ce reprezintă patrimoniul cultural ar duce la mai puțin vandalism și la mai mult respect pentru bunurile culturale ale comunității. Educația este soluția pentru protejarea imensului patrimoniu pe care îl deține Timișoara. Creșterea gradului de conștientizare ar permite dezvoltarea de oportunități pentru timișoreni, implicarea lor în protejarea patrimoniului material și imaterial într-un mod de viață. Asta ar însemna ca teoria să fie transformată în practică, cel puțin așa cum se întâmplă în una dintre cele mai descentralizate țări ale Europei și anume, Norvegia.
Alături de Universitatea Politehnică Timișoara și în colaborare cu College for Green Development (HGUt), Norvegia, împreună cu mai mulți experți români și norvegieni timișoreanul Ilie Sîrbu, președintele Asociației ulturale „Salvați Patrimoniul Timișoarei” a participat la dezvoltarea proiectului „Valorificarea culturii urbane prin promovarea moștenirii culturale și a antreprenoriatului cultural” (Capitalizing on urban culture by promoting cultural heritage and cultural entrepreneurship), finanţat din Fondul pentru Relaţii Bilaterale 2014-2021, Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European.
Caracterul bilateral al acestei inițiative se bazează pe armonizarea expertizei Universității Politehnica Timișoara cu cea a HGUt prin abordarea sinergiei dintre cultură, educație și tehnică, aspecte care interacționează permanent în procesul de dezvoltare urbană. Timp de două decenii HGUt a fost activ pe scena norvegiană, studiind, analizând și proiectând procese durabile pentru promovarea unei noi dezvoltări economice bazate pe resursele și capacitățile existente în comunități. Reutilizarea patrimoniului cultural (pentru promovarea unui nou mod de utilizare a bunurilor tradiționale în vederea asigurării nevoilor viitoarei societăți) este o specialitate dezvoltată la HGUt.
Cele două instituții participante vor contribui astfel, prin organizarea de întâlniri și evenimente culturale comune, la punerea bazelor unui parteneriat pe termen lung care va urmări dezvoltarea cooperării în domeniul promovării patrimoniului cultural, îmbunătățirea cunoștințelor privind revitalizarea acestui patrimoniu și a culturii urbane în medii multiculturale. aceste acţiuni ale proiectului au demarat în perioada 12-16 februarie 2023, având loc mai multe întâlniri bilaterale (mese rotunde şi workshopuri) la sediul partenerului norvegian din Bryne, axate pe schimbul de expertiză norvegiano-român în legătură cu aceste teme de interes. Proiectul face parte din șase proiecte finanţate prin apelul pentru inițiative bilaterale „Timișoara Capitala Europeană a Culturii 2023”, și este coordonat de către dr. ing. Rareș Hălbac-Cotoară-Zamfir.
Proiectul Capitalizing on urban culture by promoting cultural heritage and cultural entrepreneurship beneficiază de un grant în valoarede 44.635.12 euro din Islanda, Liechtenstein si Norvegia prin granturile SEE si Norvegiene. Granturile SEE și norvegiene reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Norvegiei pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă. Sunt două obiective generale: reducerea disparităților economice și socialeîn Europa și consolidarea relațiilo rbilaterale între statele donatoare și 15 state UE din Centrul și Sudul Europei și statele baltice. Cele trei state donatoare cooperează îndeaproape cu UE în baza Acordului privind Spațiul Economic European (SEE). Între 1994 și 2014, statele donatoare au contribuit cu €3,3 miliarde prin scheme consecutive de grant. Pentru perioada 2014-2021, Granturile SEE și norvegiene se ridică la €2,8 miliarde. Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.eeagrants.org și www.eeagrants.ro
În urma întâlnirilor avute cu partenerii norvegieni, s-a înțeles cum conceperea unui festival inspirat din traiul comunității de zi cu zi din alte vremuri s-a putut dezvolta în aproape o industrie. Festivalul de nave (Nave de pescuit) a dus la recuperarea unor porturi tradiționale abandonate. Așa s-a dedezvoltat un imens mecanism care a crescut numărul de producători de mancare și băutură artizanală, constructori de nave tradiționale așa cum erau cele vikinge și de case de pescari tradiționale ce cuprind și spații pentru construirea bărcilor și alte meșteșuguri conexe.
Toate acestea au dus la apariția Asociației Inelul Mării Nordului creată de oameni cu aceleași idei, care au readus modul de trai al pescarilor de pe coastă, având ca membrii cetățeni din Novergia, Scoția, Danemarca, Franța, Olanda. Implicarea mai multor comunități în acest proiect au dus la reapariția Culturii maritime-tradiționale, un patrimoniu, aproape pierdut. Această organizație a declanșat reapariția unor meserii aproape pierdute. Astfel, responsabilitatea protejării patrimoniului cultural a trecut la tânăra generație, ale căror acțiuni cu siguranță va constribui, nu numai la supraviețuirea unui stil de viață aproape pierdut, ci și la recuperarea memoriei colective, care poate fi un important generator de fonduri prin care se poate autosusține. Foarte mulți tineri sunt interesați să trăiască în acest fel cel puțin în Norvegia.
În vederea indeplinirii acestui obiectiv, Universitatea Politehnica Timișoara va organiza în luna octombrie 2023 o expoziție mixtă „Cultura urbană versus urbanizarea culturii”, la care se așteaptă participarea a peste 1000 vizitatori. Totodată, cele două instituții vor realiza un volum ce va contribui la promovarea patrimoniului cultural din capitalele europene ale culturii din cele două țări. Antreprenoriatul cultural va reprezenta un capitol distinct în acest volum, având în vedere relevanța sa în sprijinirea regenerării urbane.
Date puse la dispoziție de Ilie Sîrbu de la Asociația Culturală „Salvați Patrimoniul Timișoarei”