În realizarea obiectivelor, ce este important: planificarea sau perseverența? Aceasta este întrebarea!
Știm cu toții că, înainte să te apuci să faci ceva, primul pas este acela de a-ți propune să faci acel ceva! Totuși, fie că ne propunem să pierdem din greutate, să renunțăm la fumat sau să ne amintim să cumpărăm mâncare pentru animalul de companie, nu reușim întotdeauna să ne atingem scopul propus. Apariția intenției nu este, așadar, suficientă pentru a asigura atingerea unui obiectiv! Una dintre principalele cauze derivă din faptul că tindem să ratăm multe dintre oportunitățile ce ne apar în cale, care ne-ar permite atingerea scopului setat.
Realizând acest fapt, Peter Gollwitzer, în cercetările sale, a căutat să găsească o soluție care să rezolve problema. Ce ar putea face cineva pentru a profita de fiecare ocazie ivită, astfel încât să-și atingă cât mai repede obiectivele? Soluția identificată constă într-o metodă prin care oamenii își pot planifica anumite comportamente, pe care să le pună automat în practică în situații prestabilite. Să luăm exemplul cu pierderea în greutate. Chiar dacă o persoană urmează acasă o dietă strictă pentru a slăbi, tot efortul depus pe parcursul unei întregi săptămâni poate fi ruinat de o singură masă „nepotrivită”, într-o seară, la restaurant. În loc să-și comande o salată, așa cum prevede dieta, persoana în cauză și-a permis un răsfăț care a pus la loc aproape toată greutatea. Putea fi un asemenea dezonodământ evitat? Studiile derulate de Gollwitzer și colaboratorii săi spun că da.
În momentul în care ne formulăm propoziții după tiparul „Dacă…, atunci eu…”, putem să ne programăm în așa fel încât să punem în practică anumite acțiuni într-un mod reflexiv, automat; putem să ne activăm un comportament anume, într-un moment-cheie, cum ar fi un obicei. Revenind la exemplul cu cina la restaurant, comportamentul care ar fi permis atingerea obiectivului consta în comandarea unei salate. Momentul-cheie era acela în care chelnerul întreba persoana ce dorește. Îmbinând cele două elemente, comportamentul benefic și momentul-cheie, persoana în cauză și-ar fi putut formula următoarea propoziție în minte, înainte de-a pleca de acasă: „Dacă mă aflu la restaurant, iar chelnerul mă întreabă ce doresc, atunci eu voi comanda o salată”. Specificând ce urmează să facă (comand salată) și în ce moment (când vine chelnerul să ia comanda), menținând tiparul „Dacă (moment-cheie), atunci eu (comportament benefic)”, persoana respectivă ar fi comandat automat o salată în momentul în care era întrebată de chelner ce dorește, fără a se mai gândi la asta și fără a mai apărea tentația de comanda altceva.
Formularea unor astfel de propoziții s-a dovedit utilă în diverse domenii. Pentru a menține o dietă sănătoasă, pentru a face sport, pentru a renunța la fumat sau chiar pentru a obține rezultate mai bune la învățătură, oamenii au început să-și planifice comportamente-cheie, pe care să le activeze automat în situații prestabilite. La fel poți face și tu pentru a-ți optimiza activitatea. Tot ce trebuie să faci este să-ți dai seama de un moment des întâlnit, în care ți-ai dori să pui în practică un comportament benefic. Acum, încadrează comportamentul și situația aleasă în tiparul „Dacă (momentul ales), atunci eu (comportament benefic)”. Data viitoare când te vei afla în situața respectivă, cel mai probabil te vei trezi făcând acel comportament benefic.
Luca Tisu
Departamentul de Psihologie, Facultatea de Sociologie și Psihologie, Universitatea de Vest din Timișoara
foto – ziarullumina.ro