Timișoara stă destul de prost la capitolul infrastructură medicală, iar asta au simțit atât pacientele, cât și personalul medical de la Odobescu. Situația a fost sesizată și de autorități, care s-au văzut nevoite să facă față unei crize medicale fără precedent în județul Timiș. Mai multe spitale din Timișoara au primit atunci micuții pacienți, mamele lor, însă și personalul medical.

În Timișoara anului 2025 avem spitale unde tavanul se prăbușește în capul pacienților, de unde aceștia riscă să plece cu infecții — atât de normalizate de directorii medicali —, spitale care funcționează în clădiri de pe vremea lui Pazavante Chioru’, care au văzut doar în vremurile lor bune o mistrie și un glet. Iar acestea sunt cazurile optimiste — ale spitalelor care funcționează. 

Corpul B al Spitalului „Louis Țurcanu”, încă la stadiul de „vis frumos” 

Au fost proiecte de renovare care au înaintat foarte încet, cum e cazul Corpului B al Spitalului „Louis Țurcanu”, care este în lucru din 2013. Spitalul ar fi trebuit să fie gata în această primăvară sau cel puțin să treacă de etapa propriu-zisă de recepție. Pe ultima sută de metri au apărut însă probleme, iar în timpul recepției s-a constatat că există lucrări neconforme cu standardele: lipsa unor calorifere, lucrări neexecutate în partea inferioară a clădirii, deficiențe la hidroizolație ș.a. Așadar, timișorenii vor mai avea de așteptat până să-și interneze copii în noul corp de clădire al Spitalului „Louis Țurcanu”. Prin urmare, părinții, copiii și medicii sunt nevoiți să-și continue activitatea în vechile clădiri, unde literalmente te împiedici de liniile de tramvai pentru a ajunge de la o secție la asta. În primăvara anului 2024, termenul de execuție al lucrărilor era de 60 de zile. Acum, recepția noii clădiri se amână până la remedierea neregulilor descoperite. 

„Gunoiul unuia, comoara altuia”

O altă „bijuterie medicală” lăsată în paragină este clădirea de pe Calea Torontalului, care ar fi trebuit să fie Spital Municipal. Lucrările au fost lăsate de izbeliște încă din anii ’90. Dacă în 2020 Primăria a hotărât că un spital nu se poate construi pe o ruină, clădirea a fost luată în vizor de voci din administrația locală, care s-au hotărât că totuși construcția nu stă degeaba în picioare. S-au făcut evaluări și s-a decis că, spre exemplu, părți din ruină pot fi reabilitate și folosite.

„Am vrut ca această investiție să nu fie gestionată de Ministerul Sănătății, prin Direcția de Sănătate Publică, pentru că este atât de vastă, încât probabil s-ar fi împotmolit. S-a și văzut că 34 de ani a stat în paragină din cauza lipsei de capacitate administrativă, dar și de decizie politică. Am reușit să atragem aceste investiții în județul Timiș, cele mai mari din restul României, cu excepția proiectelor din Capitală”, a spus Alfred Simonis, noul președinte al Consiliului Județean Timiș, într-un interviu acordat în vara anului 2024. 

Institutul Oncologic a fost predat Companiei Naționale de Investiții, aflată sub autoritatea Ministerului Dezvoltării. Procedurile de finalizare pentru achiziția serviciilor de proiectare și execuție sunt „în curs”. Valoarea contractului se ridică la peste 215 milioane de euro. Durata de implementare a proiectului este de 8 ani și jumătate. Proiectarea se va face în 8 luni, iar execuția propriu-zisă va dura 34 de luni (2 ani și 8 luni), cu o garanție de 60 de luni, adică 5 ani. 

În cazul în care lucrările la Institutul Oncologic nu ar fi demarate până în 2026, finanțarea prin PNRR ar putea fi pierdută 

Întrebat despre această posibilitate, cu prilejul unei conferințe de presă, Simonis a precizat că va găsi oricare cale posibilă pentru continuarea proiectului.

„Am adus proiecte importante în Timiș, pe tot ce ține de infrastructură. Pe de-o parte, obiectivul meu de suflet a fost Institutul Oncologic. Pe de altă parte, spitalele care nu au un nivel de avansare ridicat și care nu pot fi gata până anul viitor la final, vor pierde, nu doar banii prin PNRR, ci și o suntem taxați și cu o penalitate în același cuantum cu suma deja cheltuită. Astfel, Guvernul face o analiză, în funcție de gradul de avansare, astfel încât, nu înseamnă că nu finanțează un spital, dar poate nu se mai finanțează din PNRR, așadar finanțarea ar putea fi mutată pe o altă linie, să ne asigurăm că se face și spitalul și nu ne pierdem banii de două ori”, a spus Președintele CJT.

Proiectul Institutului Oncologic se află în etapa de licitație, însă în această ar putea fi desemnată firma câștigătoare și am putea aplica aceeași strategie ca la stadion, cu  demolarea jumătății de clădiri și proiectarea întregului spital, realizate în tandem.

„Eu vă asigur că indiferent de sursa de finanțare, Institutul Oncologic se va face. Că prinde BEI, că se finalizează PNRR și că se finalizează finanțarea și mergem pe BEI, că luăm bani de la Consiliul Județean și finanțăm, că luăm de la Ministerul Sănătății, îl facem! Chiar dacă nu este gata în doi ani, dar ar putea fi terminat în doi ani și jumătate, tot îl facem. Să spunem că s-a închis axa și plecăm acasă nu e o opțiune pentru mine! Se închide o axă, găsim alta! Se închide o finanțare, găsim alta. 

Punem presiune pe Guvern, că sunt banii Timișului, în primul rând acolo, ca motor economic al acestei țări și să spunem că avem nevoie și de investiții și n-o să le trimitem bani. Prin urmare, vă asigur că vom avea finanțare. (…) Trebuie să vă spun un lucru. Cel mai mare spital din România care se construiește în afara Capitalei este Institutul Oncologic”, a ținut să menționeze Alfred Simonis, Președintele Consiliului Județean Timiș în cadrul unei conferințe de presă desfășurată vineri, 28 februarie.

Acesta a insistat pe faptul că lucrările ar putea decurge ceva mai alert, pentru că jumătate din clădire rămâne în picioare, mai precis clădirea de birouri care va fi reabilitată, în timp ce partea de spital va fi demolată și reconstruită de la zero, după cum a mai menționat și cu prilejul unui interviu anterior, în august anul trecut.

Momentan însă, planul este doar pe hârtie, iar în clădirea de pe Calea Torontalului bate vântul, cel puțin până se încheie licitația.

Proiecte în stadiul de hârtie mai sunt

Primăria Timișoara are intenția de a construi un Nou Spital Municipal, situat pe un teren viran tot în Calea Torontalului. Clădirea ar avea undeva la 300–400 de paturi și ar costa circa 140 de milioane de euro, potrivit estimărilor diviziei financiare a Băncii Mondiale. Planul se află într-un stadiu prematur, fiind publicat în luna decembrie a anului trecut un studiu de prefezabilitate pe care nici nu s-a uscat cerneala și voci din medicina timișoreană deja îl contestă.

Cu mult înainte de prăbușirea tavanului de la Odobescu, o parte a medicilor timișoreni și-au exprimat dezaprobarea față de proiectul noii maternități — pentru care documentația a fost finalizată în anul 2021, proiect moștenit de la administrația Robu —, lăsat de izbeliște de actuala administrație, care a pierdut finanțarea. 

„Spitalul Municipal are în acest moment 1.018 paturi și funcționează în 14 clădiri vechi, majoritatea de peste 100 de ani, supuse acelorași riscuri ca fosta clădire a Maternității. Sunt multe secții care au nevoie de spații noi. Este foarte bine că se dorește o clădire nouă, dar 400 de paturi nu sunt nicidecum suficiente. Acest proiect este doar în stadiul de studiu de prefezabilitate. Pentru proiectul Maternității Odobescu, de la faza de Studiu de Fezabilitate (2018) au trecut 3 ani până la obținerea Autorizației de Construire (2021). Orizontul de timp pentru finalizarea Spitalului Municipal, prin Parteneriat Public Privat, este îndepărtat și, mai ales, nesigur având în vedere lipsa unui precedent in România. Este greu de înțeles, în aceste condiții, de ce Primăria nu a accesat fonduri europene pentru un proiect mult mai sigur și care ar lăsa loc în noua clădire altor secții ale spitalului care au nevoie de spații”, spune medicul Maria Olimpia Oprea, președinta Fundației Pro Maternitatea. 

Ar fi existat o variantă de finanțare pe PNIIUS, Programul Național de Investiții în Infrastructura Unităților Spitalicești. Primăria Timișoara ar fi putut aplica pentru o finanțare de peste 70 de milioane de euro. Dar administrația locală nu a făcut nimic, sub pretextul că oficialii ar fi optat, în schimb, pentru un alt proiect destinat Spitalului „Louis Țurcanu”, care prevede construirea unui alt corp care să facă legătura între Corpul B și actuala clădire principală a spitalului, alături de construirea unui heliport. Potrivit surselor noastre, acest proiect s-a aflat, inițial, pe lista de așteptare pentru PNRR. 

În tot acest terci administrativ, medicii și asistentele de la Odobescu urmează să se mute în clădirea fostului spital privat President, locație care va fi închiriată, cel puțin pentru următorii trei ani, la prețul de 39.000 de euro lunar. Aceasta este doar chiria pentru clădire, la care se mai adaugă o sumă importantă pentru aparatură. Noua clădire este prevăzută cu 60 de saloane, fiecare salon fiind dotat cu un pat. Vechea Clădire a Maternității Odobescu găzduia 96 paturi la obstetrică și 70 la neonatologie, adică un total de 166 de paturi. Clădirea în care se afla Maternitatea Odobescu este veche, având mai bine de 120 de ani. 

Deși numărul de saloane este mai mic, s-a optat pentru amplasarea mai multor paturi într-un singur salon. De asemenea, la prețul de închiriere de 39.000 de euro se va adăuga un cost de 3–4 euro/mp pentru aparatură, după cum a declarat managera Spitalului Municipal, Flavia Zară. 

Maternitatea Odobescu nu este singura care ține de Spitalul Municipal și care are probleme. Au mai fost amintite neconformități cu standardele atât la Secția de Hematologie, cât și la Clinica de Cardiologie, după cum a subliniat Cosmin Tabără, fostul viceprimar. 

Cum stăm cu banii în acest an?

Momentan nu au fost publicate cifrele oficiale cu privire la bugetul Primăriei. În ceea ce privește bugetul Consiliului Județean în 2025, potrivit proiectului de buget ar putea fi alocați peste 405 milioane de lei în investiții, din cei peste 800 de milioane de lei care însumează bugetul total. 

În ceea ce privește Primăria Timișoara, în 2024, Municipiul a primit de la Guvern peste 2,5 miliarde de lei, din care mai mult de 1,2 miliarde de lei au fost alocate pentru dezvoltare. Consiliul Județean Timiș a primit anul trecut un buget de 768 milioane lei, atât pentru funcționarea instituțiilor, cât și pentru investiții, unde au fost alocate 265 de milioane de lei. 

Atât Primăria, cât și Consiliul Județean Timiș au în plan să solicite credite pentru proiectele lor majore. Primăria Timișoara se împrumută cu 30 de milioane de euro de la Banca Europeană, împrumut rambursabil pe o perioadă de 15 ani, cu dobândă EURIBOR, plus o marjă de 1,15% pe an. Cu acești bani, municipalitatea va reabilita a 13 kilometri din rețeaua de termoficare a Timișoarei și va moderniza infrastructura din zona Traian, inclusiv schimbarea rețelei de apă-canal și împămânatrea firelor de telecomunicații.

Consiliul Județean Timiș a solicitat un împrumut de 257 de milioane de lei, adică 50 de milioane de euro, sumă care va fi ramburasată în 12 ani, cu o dobândă ROBOR la 3 luni și o marjă de 1,05%.  Cu acești bani, administrația județeană va plăti construirea de drumuri, reabilitarea unor obiective de infrastructură din județ, demolarea Stadionului, iar o parte din bani va fi folosită pentru reabilitarea Castelul Huniade.