Sâmbătă, 18 aprilie, nu aveai loc să arunci un ac la Galeria Helios. Micul spațiu dedicat artei era plin de lume. Puteai vedea de-opotrivă artiști, părinți, prieteni de-ai lor veniți să-i viziteze sau simpli curioși pasionați de artă, veniți să privească lucrările artiștilor. Vernisajul expoziției „ESTETICA RĂTĂCIRII” a strâns zeci de curioși.
Dacă lucrările au fost diverse (de la fotografie, pictură, sculptură, instalații), artiștii au fost și mai și: cu vârste diferite, stiluri diferite, dar care își exprimau prin artă, fiecare în modul său propriile sentimente și experiențe.
Tema expoziției a fost cu migală gândită de Ciprian Chirileanu, profesor de desen, poreclit de elevii săi „Cici”. Toți artiștii participanți la vernisaj sunt foști elevi ai săi, din diverse generații. Între timp ei au devenit artiști, colegi de breaslă, după cum însuși „Cici” îi descrie.
„Am avut plăcuta surprinză să aflu de-a lungul anilor că foștii mei elevi, cărora le-am predat în gimnaziu, au absolvit, după ceva timp, chiar o facultate de artă, devenindu-mi colegi de branșă. Știu din experiența personală cum arată începutul carierei de artist, e mai greu să începi să lucrezi, să te promovezi și să arăți ceea ce știi. Vreau să le ofer încredere, dar și un cadru”, spune profesorul Chirileanu.
Aceasta nu este singura expoziție de acest gen, organizată de profesorul Chirileanu. Prima ediție a avut loc în 2022 la Galeria Pygmalion, iar rezultatul a fost ceea ce l-a motivat pe Ciprian Chirileanu să organizeze și alte ediții.
Pe unii dintre artiști, Ciprian Chirileanu i-a determinat să înceapă să deseneze din nou
Profesoara Dana Simionescu a participat în cadrul expoziției cu o serie de ilustrații care surprind călătoria sa personală. „Discreții ale tristeții” surprinde povestea oamenilor din fața ei pe care artista i-a întâlnit sau observat în ambulatoriul unui spital, primind tratamente ocologice. 
„Este o poveste pe care am vrut s-o prezint de foarte mult timp, am avut mari îndoieli, însă Cici a reușit să ne adune pe toți sub această temă amplă și m-am gândit că este un moment bun să ca eu să reușesc să ilustrez rătăcirea prin care am trecut. Ea a reprezentat o reîntâlnire a mea cu ceilalți, cu divinitatea, dar și cu propria persoană. Asta am și ilustrat, o parte din oamenii care stăteau în fața mea, pe fotoliile maro ale «Templului Vindecării». De multe ori mă întrebam ce se întâmplă cu acești oameni, dacă o să-i mai revăd sau dacă vor fi bine, fiindcă de fiecare dată erau alții. A fost o călătorie destul de dificilă, la capătul căreia mi-am dat seama că sunt mai puternică decât credeam și am realizat cât de important este să fim atenți la oamenii care stau în fața noastră”, spune Dana Simionescu. Artista a fost diagnosticată cu cancer la sân, a urmat tratament, iar în prezent a depășit cu succes diagnosticul dificil.
Dacă unii dintre artiști au fost mai experimentați, pentru alții acesta a fost primul vernisaj la care au participat în afara facultății
Este și cazul artistei debutante Iuliana Loredana Dobrițoiu, absolventă a facultății de Arte. Tânăra a participat în cadrul expoziției cu schițe în acrilic. O fire mai timidă și retrasă, tânăra povestește că, după terminarea facultății s-a confruntat cu un blocaj artistic major. „Acestea sunt primele lucrări după un an de când nu am atins nicio hârtie. Mi-am permis să fiu cât se poate de copilăroasă și chiar să iasă chicios. Am vrut ca, de această dată, să nu am teama de a greși pentru că toți artiștii care pictează au o frică legată de așteptările oamenilor de la ei ca artiști. Se așteaptă ca lucrările să fie sofisticate, perfecte, iar dacă nu sunt, ei devin criticați”, crede Iuliana Dobrițoiu.
Schițele sale sunt adunate din ultimii ani și reprezintă pete de cerneală ale unui serox stricat, pe care artista mărturisește că le-a realizat în joacă, întinzând vopseaua cu un capac de la o cutie de smântână. Schițele Iulianei reprezintă artă abstractă, iar aceasta s-a exprimat prin intermediul culorilor sau ale formelor. „E ca și cum ai dansa pe hârtie. Emoțiile pe care le am, le scrijelesc pe hârtie, iar mâna realizează formele pe care ea simte să le facă”, spune tânăra artistă.
Pe lângă schițe, artista a expus și tablouri pictate, care îi surprind călătoria personală. Spre exemplu, pictura albastru închis ilustrează un urs, care meditează în noapte. „Culorile de roșu și albastru îmi aduc siguranță și liniște. Ursul meditează în pace și în singurătate, unde se simte cel mai în siguranță”, spune Iuliana Dobrițoiu.
Twisted journeys (Călătorii încurcate)
Este seria de tablouri digitale ale tinerei artiste Kasumi Asahina. Scopul lucrărilor este acela de-ai face pe privitori să se identifice cu arta, de-ași recunoaște propriile călătorii și sentimente. „Sigur cineva s-a regăsit măcar într-o ilustrație, trecând printr-o anumită stare sau un anumit moment în viață. Intenția mea este aceea de a-i face pe ceilalți să nu se simtă singuri”, spune tânăra artistă.
Portretele sunt realizate din linii hașurate albe, pe fundal întunecat. „Am vrut să folosesc linii ca să accentuez partea de rătăcire, cu linii haotice, care într-un final transpun câte un portret. Am simțit să le fac așa fiindcă indiferent cât de grea și încurcată ar fi călătoria personală, până la urmă ea are o finalitate, iar lucrurile devin tot mai clare. De obicei este bună, chit că nu pare așa la început. În viață obstacolele, deși pot fi complicate, reprezintă puncte cheie pentru evoluția personală. Este important să nu le ignori și să încerci să nu uiți prin ce ai trecut”, este de părere tânăra artistă.
Pentru fundalul desenelor ea albastru și negru. Albastrul reprezintă culoarea sperației, iar albul și negrul este o combinație care conferă expresivitate, după cum consideră tânăra artistă.
Tablouri cu oglinzi
Lucrările aparțin artistei Giulia Delcea și fac parte din curentul expresionismului abstract. Nuanțele de violet-indigo reprezintă spațiul vid, din care totul ia naștere, iar auriul reprezintă lumina sacră care infuzează creația.
„Conceptul de bază al lucrărilor este o călătorie astrală, într-o lume transcendentă dincolo de lumea aceasta materială, la societatea la care ne raportăm de zi cu zi. Am ales un concept diafan care lasă loc pentru interpretarea fiecărui privitor. Fiecare poate să vadă mai mult decât oferă pânza”, explică artista.
Tabourile conțin și onglinzi aplicate. Acestea o tridimensionare a lucrării: tablourile se schimbă în funcție de unghiul în care le privești, iar lucrările arată ca și cum ar fii vii.
Tabloul care întruchipează femeia este o adaptare a tabloului pictorului italian Giorgione, intitulat „Venus dormind”. „Domnița din tablou a fost creată din oglinzi tăiate cu diamantul, pe care apoi le-am îmbrăcat în foiță de aur. Foița de aur ajută la transcenderea dincolo de starea matereială. Simbolizează divinitatea și demonstrează faptul că noi suntem ființe divine. Domnița care doarme ne reprezintă pe fiecare în parte”, este de părere Giulia Delcea.
Rătăcirea, echilibrul interior și regăsirea de sine
Acestea sunt etapele surpinse de instalația gândită de Anda Colhon. Prima operă este un tablou suspendat, înconjurat de sfere negre și ele suspendate. Artista l-a gândit sub această formă, pentru a asocia presiunea simțită în corp de privitor cu bagajul emoțional care fiecare om îl are. „Am pornit de la bagajul emoțional și sentimental pe care fiecare dintre noi îl avem. Am asociat lucrarea cu mitul lui Sisif, care a fost blestemat de Zeus să urce la nesfârșit dealul, și să ridice bolovanul până în vârf, ca într-un sfârșit bolovanul să cadă înapoi. El a fost blestemat de Zeus fiindcă era un om foarte egoist”, spune artista.
Instalația include patru lucrări, care ilustrează întâlnirea cu sine, conștientizarea bagajului emoțional și dar și adaptarea de a trăi cu el, iubirea de sine și regăsirea interioară.
Fotografie și sentiment
Fotografiile lui Benjamin Bledea surprind amintiri conservate în timp cu ajutorul aparatului de fotografiat. Imaginile sunt frânturi din diverse călătorii, rătăciri nu neapărat doar prin locuri, dar și prin amintiri.
„Pentru mine unele locuri de aici reprezintă un punct de cotitură în viață. Ele sunt prinse în ramă, iar toate diferite, am făcut-o intenționat ca să pară că fac parte din filmul amintirilor pierdute. De un an de zile vânez rame prin piețele din Timișoara și dau viață și ramelor și amintirilor prin fotografie”, spune tânărul fotograf.
Expoziția conține mai multe lucrări decât am reușit să prezentăm prin intermediul acestui articol. Ea curprinde lucrările unui număr de 13 artiști expozanți: Benjamin Bledea, Ștefan Bogdan, Radu Cârstean, Ciprian Chirileanu, Anda Colhon, Giulia Delcea, Iulia Dobrițoiu, Claudia Drăgănescu, Roxana Fogaș, Kasumi Asahina, Cristina Nagy, Alina Radu și Dana Simionescu.
Expoziția este în continuare deschisă la Galeria Helios și se poate vizita până în 31 mai.
