Florin Colceag: Copiii au fost chinuiți inutil cu teme fără sens. Profesorii nepregătiți nu știu ce să le ceară

213

Profesorul Florin Colceag se ocupă de copiii supradotați ai României de aproape 30 de ani. I se spune „antrenorul geniilor” și cunoaște foarte bine hibele sistemului de educație din România. El spune că pandemia ne-a pus acum în situația de a modifica totul și a arătat în primul rând necesitatea alfabetizării digitale a profesorilor, dar și a unei reforme din temelii a sistemului de învățământ. E un eveniment istoric, la care „Ministerul Educației face față greu sau nu face față deloc, pentru că nici ei nu sunt pregătiți”, spune Florin Colceag într-un interviu pentru Digi24. Iată interviul integral:

Cum va arăta educația și cum o schimbă pandemia?
Florin Colceag: Ne-a pus în situația directă de a modifica totul, ne-a adus la necesitatea alfabetizării digitale a profesorilor. Mulți dintre ei nu știu să folosească un calculator. Ne-a adus la necesitatea reformării totale a informației transmise pe o platformă, care să fie suficient de adaptată ca să conducă cele mai bune lecții la fiecare copil în parte.

Ne-a dus la nevoia directă de a desfășura activitățile într-un ritm care să nu chinuie copiii inutil, cum au fost chinuiți până acum, cu teme fără sens și fără rost, datorită unei programe obligatorii care era de slabă calitate.

Ne-a adus la posibilitatea de a lucra și pentru copiii români din diaspora ai căror părinți ar vrea să se întoarcă în țară, dar ei nu pot pentru că nu pot avea credite transferabile, neavând posibilitatea să aibă parte de educația online, care ar fi singura posibilă în momentul actual.

Deci, e un eveniment istoric în educația noastră, la care Ministerul Educației face față greu sau nu face față deloc, pentru că nici ei nu sunt pregătiți.

Din cauza aceasta, o să acționăm noi. O să acționăm organizațiile, o să acționăm centrele de educație care au deja experiență în această direcție, pentru a produce saltul.

Sistemul de educație înseamnă mai mult decât un sistem de șablonare, înseamnă un sistem de emancipare.

Problema mare cu online-ul este că fiind în permanență separați unii de alții, copiii nu mai au aceeași posibilitate de interacțiune și mulți dintre ei se simt foarte frustrați și foarte obosiți mai ales când temele pe care le dau profesorii sunt exagerat de mari, și datorită faptului că nu și-au pregătit bine lecțiile profesorii și nu știu exact ce să le dea și ce să le ceară.

S-au acumulat goluri în această perioadă?
Florin Colceag: Problema este cu totul alta. Începând din clasa I și până la finalizarea facultății, cunoștințele pe care le au elevii în final sunt 5 la sută din cunoștințele predate. 5 la sută! Problema că sunt goluri sistemice, pentru că nu se pune problema de informații relevante, sunt băgate informații ca să fie acolo și ca să dezvolte eventual memoria copiilor, dar nu gândirea lor!

E necesară o reformă puternică. Modul în care până acum a funcționat educația se cunoaște că n-a fost bun. Suntem printre ultimii din Europa și analfabetismul funcțional este enorm.

Acum este acum! Fără educație bine direcționată unde trebuie noi nu avem șanse de revenire!

Deja ne-au plecat peste 5 milioane de români din țară, iar fluxul de tineri care pleacă și nu se mai întorc este foarte mare. Ei nu se mai întorc pentru că nu mai au încredere. Trebuie să aducem un sistem de educație în care să aibă încredere și cei din afară, nu numai noi. E momentul unei reforme foarte profunde și al unei schimbări legislative totale.

De unde ar trebui să înceapă reforma?
Florin Colceag: Scânteia este deja dată, ea se duce, se împrăștie, acumulează forțe, sperăm să o vedem în curând o flacără care să lumineze și să încălzească suflete.

Avem acest reflex de a rezolva crize, dovadă este faptul că mulți inventatori și mulți profesioniști de foarte bună calitate au încercat să intervină, au găsit soluții, pe care însă sistemul nu le-a luat în considerație. Soluții reale, care s-au dat mai departe, s-au dus în alte țări, au micșorat numărul de cazuri în pandemie. În foarte multe părți, la feedbackul pe care l-am avut din țările unde au fost trimise remediile, rezultatele sunt totalmente surprinzător de bune, dar când a fost vorba să ne ducem pe soluțiile noastre românești, ne-am împiedicat de big pharma, ne-am împiedicat de dorința unora de a face avere pe nenorocirea altora. Aici sunt lucruri care trebuie să fie spuse și să fie scoase la suprafață.

Noi suntem un popor creativ, suntem un popor inventiv, avem un potențial colosal, iar în momentul în care începem să lucrăm – cei care au rămas, n-au plecat, dar și unii care au plecat și vor să se alieze mișcării de la noi – să știți că este un bulgăre de zăpadă care va crește în continuare.

Există modele ce ar putea fi preluate de România?
Florin Colceag: Există sisteme de educație cu modele considerate foarte bune, cum ar fi Finlanda sau Singapore, dar sunt diferențe culturale foarte mari între noi și aceste țări, diferențe de obiceiuri.

Poate ne dezvățăm de anumite obiceiuri și adoptăm obiceiuri noi și folositoare. Noi dacă plecăm cu niște modele pe care nu le simțim, mergem pe vechile făgașe.

Dacă simțim că putem găsi bune practici în altă parte, putem, de asemenea, să ne inspirăm creând modelul propriu, dar văzând cum au reușit alții.

În modelarea pe educație, care este extrem de importantă, noi trebuie să știm ce scopuri avem, ce urmărim, încotro ne ducem. Până acum, educarea a fost făcută doar pentru piața muncii. Acum intervine educarea pentru digitalizare, pentru spiritualizare, pentru salvarea mediului natural, pentru ajutorul reciproc. Devine din ce în ce mai de neevitat schimbarea de paradigmă de gândire ca să putem face față la ceea ce vine în continuare.

Nu ne ajută foarte mult să învățăm istorie, dacă nu învățăm din istorie, dacă nu tragem concluzii din istorie, astfel încât să nu mai repetăm vechile greșeli. Asta este o manieră de modelare.

Nu mai este util ca noi să subliniem greșelile copiilor, este util să le studiem părțile lor bune, unde au progresat, pentru că va trebui să mergem pe evaluarea progresului copiilor, nu neapărat prin performanță, nu toți sunt aproape de performanță, dar toți sunt capabili de proges.

Modelele de viitor nu rup deloc legătura cu trecutul, trecutul e foarte valoros, dar trebuie folosit înțelept. Educația nu înseamnă doar învățare, înseamnă învățături.

Se schimbă profesiile, apar unele noi?
Florin Colceag: Din 90, de la Revoluție, până în 2000 se schimbaseră deja 40 la sută din profesiile de dinainte. Între timp, s-au mai schimbat încă 40 la sută din profesiile care au apărut între timp și s-au stins. Apar mereu alte profesii.

Ca să avem o bună percepție asupra dezvoltării viitoare, noi trebuie să facem față la o înțelegere foarte clară a cauzelor crizelor, pe care să le putem șterge prin profesionalism.

Și atunci, și curricula nu va mai rămâne la fel, ea se va adapta în permanență la dezvoltarea în condiții de criză, mergând către sustenabilitatea pe care o dorim cu toții. Pentru că în clipa de față, noi ne aflăm într-o situație foarte gravă: din 8.700.000 de specii, câte erau înainte, 1.000.000 de specii au dispărut deja din cauza poluării. Asta nu se spune în niciun manual școlar, nu se arată cum putem evita distrugerea speciilor, nu se tratează problemele, cum putem redresa echilibrul mediului. Noi suntem încă neatenți când se taie pădurile, suntem neatenți când se strâng gunoaiele nu știu unde, când avem poluare prin diverse forme, când suntem expuși la diverse traume, apropo de 5G și de vaccinuri.
Sursa: Digi24

LĂSAȚI UN MESAJ