Facultatea de Muzică și Teatru din cadrul Universității de Vest din Timișoara – în parteneriat cu Muzeul Național al Banatului, Muzeul Național de Artă Timișoara și Liceul de Artă „Ion Vidu” – organizează Festivalul Muzicii de Cameră. Evenimentul aduce în fața melomanilor și a iubitorilor de poezie o serie de întâlniri de înaltă ținută artistică. În cadrul manifestărilor, muzica de cameră și poezia vor intra într-un dialog fertil, în interpretarea studenților Facultății de Muzică și Teatru și a profesorilor lor.

„Aflat anul acesta la cea de a XIX-a ediție, festivalul a fost inițiat, în urmă cu douăzeci de ani, de către profesor universitar doctor Grațiela Negruțiu. Din dorința de a deschide manifestarea către comunitatea amatoare de artă, ediția din 2024 se va desfășura în mai multe spații din orașul nostru, intrarea la toate evenimentele incluse în program fiind liberă, în limita locurilor disponibile”, a precizat directorul festivalului, Rodica-Ortensia Zeman.
Personalități marcante ale vieții artistice timișorene vor încânta publicul în cadrul unui program amplu spre deliciul melomanilor.

Despre festivalul muzicii camerale studențești cu principalul organizator conferențiar dr. Ortensia Zeman

– Doamna Zeman, ne întâlnim cu prilejul unui festival de muzică de cameră ce tinde să devină o componentă a culturii timișorene. Cum a început și cum a continuat ideea de muzică pentru studenți?

– Acest festival a fost inițiat în anii 2000 ca o nevoie a Facultății e Muzică și Teatru e a oferi studenților săi perspectiva prezenței pe scenă ca interpreți ai repertoriului muzical cameral.
Inițiatorul acestui festival a fost doamna profesor Grațiela Negruțiu și de-a lungul timpului evenimentul a luat amploare, dezvoltându-se în sensul în care au dorit și cadrele didactice să participe alături de studenți la recitalurile camerale.
… Mai apoi s-au alăturat și colegii de la actorie și ediția de anul trecut a cuprins și muzicieni de la Filarmonica Banatul. În ediția din acest an avem și Alumnii FMT – UVT care sunt nume reprezentative ai scenelor românești nu doar pe scenele regionale ci și naționale și chiar internaționale cum ar fi: Cornelia Oncioiu, Sorina Munteanu, Corina Murgu care este concert maestru la Opera Națională din Timișoara
De-a lungul timpului acest festival și-a dorit să creeze o punte de legătură între toate artele existente în cadrul Facultății noastre. Un rol important l-a avut doamna conferențiar dr. Otilia Huzum care an de an a venit la noi cu studenții dumneaei.
Anul acesta a fost prezentă cu studenții pentru un spectacol de teatru lectură și apoi într-un spectacol de fabule. Nu în ultimul rând specializare „artele spectacolului în limba germană” sunt prezenți în edițiile noastre.

– De când ați început să vă ocupați de bunul mers al festivalului?

– Eu personal am preluat acest festival începând cu anul 2019 dar cum a venit pandemia, prima ediție pe care am reușit să o organizez a fost abia în 2022.
A fost o mare bucurie atunci după aceea perioadă în care erau restricționate contactele directe și manifestarea artistică directă să putem organiza acest festival între 2 și 17 mai 2022.
Sigur că acest festival nu ar fi putut exista fără parteneriatele create între comunitatea noastră a Universității e Vest și Muzeul Național de Artă și muzeul Național al Banatului. Dumnealor oferindu-ne spațiile lor de expunere (respectiv Sala Barocă și Mansarda e la Bastionul Maria Terezia).
Pe e altă parte în baza parteneriatului pe care îl avem cu „Liceul Național de Artă Ion Vidu” avem prezența constantă a elevilor pe care i-am invitat să ne fie alături.

– Ce planuri aveți pentru viitor cu acest eveniment cultural?

– Pe viitor ne-am dori să reușim să obținem o finanțare care să ne permită să aducem formații camerale studențești din importante centre universitare din țară sau alte formații de recunoscute.

– Sunt șanse să vină sau poate ați invitat și formații din afara țării?

– Din afara țării, momentan nu se poate, fiindcă nu am solicitat încă finanțarea. Până la acest moment festival se rezolvă doar cu finanțare proprie care implică doar afișele și programele e sală. Dar … Da, ne dorim să ne extindem. Am vrea să ajungem măcar la nivelul Festivalului de Muzică de Cameră al Universității din Brașov, care anual invită formații studențești din țară.
A fost un singur an în care am reușit să obținem fonduri. Prin 2014 am obținut o finanțare ca să invităm și noi formații studențești din țară de la București, Iași și Cluj-Napoca.

– Când vorbeam de componenta internațională mă gândeam ca într-o primă fază să vină tot români care performează peste hotare…

– Da. Ar fi foarte frumos. Oricum există o mare deschidere a diasporei către noi și acolo în comunității de alumni ai Facultății de Muzică și Teatru.
Aș dori să menționez un lucru Important. Că acest lucru nu l-am făcut singură. Am o echipă de colaboratori. O echipă care mă ajută mult. Și aș menționa aici pe doamna conferențiar dr. Roxana Ardeleanu, domnul conferențiar dr. habil. Matei Rogoz și pe domnul conferențiar dr. habil. Mihai Popeanu. De-a lungul timpului echipa a fost și mai mare și mai mică. Aveam și colegi care se află în comitetul de organizare.
Tuturor acestora și pe cei pe care i-am uitat, le mulțumesc că ne sunt alături în organizarea și realizarea acestui festival.

– Spuneți-ne câteva puncte mai deosebite ce ar trebui să fie scoase în evidență dintre formațiile care vor evolua.

– Formațiile care vor evolua, în general nu sunt neapărat constante. Ce este constant la noi este că se face muzică de cameră și se face o muzică bună! Interesul nostru este acela de a reaminti faptul că muzica camerală este o tradiție la noi în Banat. Este o tradiție ce provine din această interferență culturală pe care o avem în această zonă geografică. Repertoriul cameral este foarte vaste și totuși foarte rar se întâmplă ca prezența unei echipe camerale în Timișoara să fie destul de rară în agendele culturale pe care le avem.
Și atunci ce ne-am propus noi (și se schimbă componența formațiilor) este pentru că ei, cu fiecare an, doresc să fie la alt profesor sau își doresc să cânte cu alți colegi, sau să încerce alte formule muzicale.
Deci în momentul de față nu pot spune că avem constant o formație care a rezistat de-a lungul timpului.
Mai e un aspect pe care țin să-l remarc; este tendința cadrelor didactice din cadrul facultății noastre care cântă alături de studenți. Care sunt împreună cu studenții lor pe scenă. Și acest lucru mi se pare a fi foarte benefic, având în vedere prezența profesorilor care doresc să fie alături de studenți. În acest fel și studenții se simt „valorizați” și consider că și ei pot să împărtășească din experiența de cum se organizează un eveniment, cum e să fii pe scenă sau să te adaptezi spațiilor pe care te prezinți.

– Dacă revenim puțin la ideea ce ați expus-o mai înainte despre tradiția muzicală bănățeană, vă rog să ne dați câteva date în plus.

– Tradiția muzici de cameră de aici, din zona noastră, se referă în special la instrumentele de suflat. Tot ce înseamnă acele faimoase fanfare și suflători. Dar, cel puțin în perioada copilăriei mele pot să spun (din amintiri) că exista un cvartet care era format și dintr-un un domn care era la Medicină, o doamnă de la Filarmonică. Există acele coruri din Banat care erau foarte cunoscute. Dar s-a și pierdut în mare parte din această tradiție.
A fost și acel proiect pentru Capitală Culturală Europeană cu corul Timișoarei, care se făcea benevol. Dar în mare parte se știe că muzica făcută acasă și muzica studiată nu neapărat la nivel de performanță, ci ca nivel de cultură, este esențială în dezvoltarea tinerilor și în ceea ce înseamnă păstrarea culturii și a elementului de umanitate. Expunerea la arte de orice fel și la muzică în particular este extrem de pozitivă.
Este de notorietate orchestra medicilor din București. Cândva exista și o formație a inginerilor aici în Timișoara.