Fabrică de vaccinuri la Timișoara sau doar un simplu zvon?

    256

    Cercetările specialiștilor germani ai Universității din Tübingen pentru realizarea unui nou vaccin anti-Covid-19,  pornit pe alte premise decât cele de pe piață, au adus din nou în discuție vaccinul anunțat de Institutul OncoGen din Timișoara. Deși nu sunt identice, vaccinurile pleacă de la cercetările în domeniul cancerului și vizează activarea celulelor T ca răspuns imun împotriva SARS-COV-2. Strădania științei medicale de pe mapamond se îndreaptă în pandemie spre dezvoltarea unor vaccinuri de a doua generație, care să asigure o imunitate de lungă durată.

    Studiul clinic coordonat de Dr. Juliane Walz la Spitalul universitar este finanțat de Ministerul Științei, Cercetării și Artelor din Baden-Württemberg și se aplică în prezent pe voluntari sănătoși, cu vârsta cuprinsă între 18 și 55 de ani. În următoarea fază vor fi vaccinați și voluntari în vârstă, cu vulnerabilități, toți subiecții fiind supuși timp de șase luni unor screeninguri și analize detailate, se arată pe site-ul universității www.medizin.uni-tuebingen.de.

    Contrar temerilor răspândite, că vaccinurile împotriva coronavirușilor sunt insuficient experimentate, și cercetările germanilor sunt mai vechi. Profesorul Hans-Georg Rammensee lucrează de zeci de ani la dezvoltarea așa-numitelor vaccinuri peptidice terapeutice pentru pacienții cu cancer, pe principiul recunoașterii de către sistemul imunitar a celulelor străine și pe capacitatea organismului de a le elimina. Vaccinul experimental este produs acum în Wirkstoffpeptidlabor și în unitatea GMP a Spitalului Universitar din Tübingen.

    OncoGen și Institutul „Cantacuzino”, la relanti

    Informațiile difuzate de unele companii media din România sugerau că germanii „au subtilizat” cercetările efectuate de români la Institutul OncoGen din Timișoara. Prof. dr. Virgil Păunescu, coordonatorul institutului, a dezmințit de la început aceste supoziții: „Există  similitudini între ce se face la Universitatea din Tübingen și ce facem noi, dar în niciun caz nu există suspiciuni de vreun fel. Colegii germani sunt mult mai avansați, sunt bine susținuți de stat și se află deja în faza studiilor clinice pe oameni”, ne-a declarat profesorul Păunescu.

    Optimismul din 2020, în legătură cu vaccinul românesc, s-a mai diluat pe parcurs, fiindcă nici finanțarea, nici interesul autorităților din România nu au fost prompte și entuziaste. Practic, din cele 700.000 euro primiți de OncoGen, împreună cu Institutul „Cantacuzino”, sunt folosite pentru testele pe șoareci pentru a determina toxicitatea vaccinului. „Aceste teste nu au valoare la dosarul vaccinului, fiindcă testele acceptate se fac pe animale modificate genetic, ceea ce aici nu e cazul”, ne-a explicat Virgil Păunescu. Așadar, e vorba de un „exercițiu” din care va rezulta o lucrare științifică.

    Imunologii știu că este absolut necesar să se găsească soluții pentru vaccinuri care să dea imunitate pe 10–20 de ani, altfel virușii de tip corona vor ține omenirea în pandemii prelungite. 100 de țări încă nu au primit nicio doză din vaccinurile actuale, iar la nivelul Uniunii Europene rata de vaccinare este de maxim 7–8% până acum. În aceste condiții, virusul suferă mutații tot mai agresive, iar pandemia poate dura încă doi până la patru ani.

    Virgil Păunescu: „De aceea am insistat ca noi să primim sprijin ca, împreună cu Institutul Cantacuzino, să trecem mai departe, spre studii clinice și restul, să avem un vaccin durabil. Până când acest tip de vaccin, la care lucrează germanii sau unul cum e al nostru, nu va exista masiv pe piață, nu scăpăm de pandemia cu coronavirus. Sau scăpăm cu mortalitate mare, așa cum a fost în 1918, în pandemia gripei spaniole, când au murit 50 de milioane de oameni”.

    Ce șanse sunt pentru o fabrică de vaccinuri în Timișoara

    Spre deosebire de criza financiară din 2008, în criza pandemică sunt mulți bani pe piață, Europa are sacul plin. Uniunea Europeană a pus la dispoziție țărilor membre 2,7 miliarde de euro pentru a construi fabrici de vaccin. E vorba despre împrumuturi avantajoase de la Banca Europeană de Investiții, ne informmează profesorul Păunescu, care a și încercat o discuție preliminară la nivelul județului Timiș.

    Condițiile pentru împrumut sunt, în principal, trei: să existe o autoritate publică care să asume împrumutul,  aceasta să fie asociată cu un institut care dezvoltă un vaccin anti-COVID-19 înscris pe lista OMS, și să nu abandoneze, după construirea fabricii, producerea vaccinurilor, indiferent că ar produce vaccinul institutului cu care s-a asociat, sau alte vaccinuri.

    „Dacă se dorește o fabrică de vaccinuri în România, singurul institut înscris pe lista OMS este OncoGen, deci trebuie să ne contracteze pe noi. Chiar dacă noi nu am putea dezvolta vaccinul nostru, o astfel de fabrică ar produce vaccin antigripal sau vaccinul altor entități, nu are importanță, totul e să nu abandoneze”, spune prof. Păunescu.
    Alin Nica, președintele Consiliului Județean Timiș, ne-a confirmat că a avut o discuție preliminară cu coordonatorul OncoGen, însă nu s-a ajuns la detalii legate de finanțare. Profesorul Păunescu nu renunță la ideea că poate și România să construiască o fabrică de vaccinuri, cu facilități europene, dar mai așteaptă să se așeze lucrurile politic după ciclurile de alegeri locale și parlamentare.

    În Europa, vaccinurile anti COVID-19 se fabrică în Austria, Belgia, Elveția, Franța, Germania, Italia, Marea Britanie și Spania. Nicio țară central sau est-europeană nu are industrie de profil.

    Ungaria va construi o fabrică de materiale pentru vaccinuri la Debrecen, cu finanțare guvernamentală și din fonduri atrase de Universitatea din Debrecen, în valoare estimată de 150 milioane de euro. În februarie 2021, ministrul ungar al Inovației și Tehnologiei a anunțat că fabrica va fi finalizată la sfârșitul anului 2022  și va fi gata de funcționare un an mai târziu.

    Președintele Serbiei a anunțat proiectul de construire a unei fabrici de vaccinuri cu bani din China și din Emiratele Arabe Unite. Sârbii ar produce vaccinul rusesc Sputnik V și Sintopharm-ul chinezesc pentru piața balcanică, mai ales pentru țările non-UE care nu au beneficiat de vaccin.

    LĂSAȚI UN MESAJ