20.1 C
Timișoara
luni 26 februarie 2024

Digitalizarea şi Inteligenţa Artificială discutate la Universitatea de Științele Vieții „regele Mihai I” | FOTO-VIDEO

Acum că cele mai moderne tehnologii pătrund în cele mai diverse domenii de activitate nici cei ce se ocupă de științele vieții nu pot rămâne în afara tendinței generale.

În premieră, vineri, 9 februarie 2024, la Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara (USVT) s-a desfășurat conferința cu o temă extrem de actuală: „Digitalizarea și Inteligența Artificială în educație, cercetare și mediu socio-economic din domeniul științelor vieții. Stadiul actual, evoluție și impact asupra societății românești”.
Modul de comunicare între plantă şi calculator prin intermediul digitalizării şi al inteligenţei artificiale (IA) în agricultura de precizie a fost una din temele importante discutate în conferință.
Evenimentul a adus la un loc specialiști din agribusiness și pune pe masa discuțiilor subiecte precum implicațiile digitalizării și utilizarea A.I. în agricultura de precizie.
Discuțiile s-au desfășurat în Aula Magna „Iulian Drăcea” a USVT și au fost deschise de prof. univ.dr. Cosmin Popescu, rectorul USVT, urmate de prezentările invitațiilor.
Între invitați și vorbitori s-au aflat reprezentanții Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, Serviciului de Telecomunicații Speciale și Clubului Fermierilor Români, precum și firmele Microsoft, Skyline Drones și alte companii de succes în domeniu.


„Aici începe secolul XXI, un moment de digitalizare în care agricultura nu se va mai face doar în câmp, ci şi din faţa calculatorului. Încercăm să explicăm cum vedem noi modul de comunicare între natură/plantă şi calculator, riscurile de a utiliza peste un anumit nivel IA, care sunt multele avantaje de utilizare a IA în cercetare, biologie şi ştiinţele vieţii, unde sunt acele câştiguri, care este aportul specialistului în zona aceasta, dacă mai trebuie să gândim noi sau putem lăsa IA să gândească pentru noi. Avantaje ale folosirii IA şi a digitalizării în agricultură sunt multe. Dacă apare o boală la o plantă, se poate merge ţintit cu tratamentul, pentru că planta sau solul transmite un mesaj pe care îl percepe foarte bine calculatorul. Acest lucru înseamnă economie de timp şi de bani şi protejare a mediului. Dar, nu e bine să lăsăm maşina să lucreze sau să ia decizia finală în locul nostru”
, a declarat rectorul USV Timişoara, Alin Cosmin Popescu.

El a menţionat că USV derulează, între altele, un proiect cu Consiliul Judeţean pentru partea de ambrozie, un puternic alergen care afectează o mare parte a populaţiei din Timişoara, în sezonul de vară-toamnă.

„Avem senzori amplasaţi în diferite zone ale oraşului, care captează şi filtrează tot ce înseamnă microparticule din aer, care se aşează pe un filtru. Noi am lucrat la un procedeu de clasificare supervizată, astfel încât ştim imediat ce tipuri de spori sunt în aer. Apoi comunicăm cu calculatorul şi se transmit mesaje de alertare către populaţie. Este un proiect-pilot pe care vrem să-l extindem la nivel naţional”, a punctat rectorul USV.

Marius Poşa, subsecretar de stat în Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, a susţinut că nu ar fi imposibil ca această intruziune a digitalizării în agricultură să creeze o plus valoare atât de mare încât să ştim să exploatăm corect şi coerent conceptul de digitalizare în agricultură, să ajungem ca productivitatea să aibă o importanţă foarte mare.
„Digitalizarea şi inteligenţa artificială în agricultură presupun o reconversie profesională, factorul uman fiind decizional. Interpretarea acestor date este inutilă dacă nu există factorul uman. Digitalizarea şi IA nu ameninţă cu pierderea locurilor de muncă”, a subliniat Marius Poşa.

Ciprian Iorga, manager general al unei firme private din Timişoara, a afirmat că în agricultura de precizie, dronele au început să fie folosite din toate punctele de vedere: drone care aplică tratamente, pentru pază, pentru cartarea suprafeţelor mari de teren, generând ulterior hărţi interpretate cu inteligenţa artificială.

„Toate aceste rezultate sunt folosite şi aplicate pe utilaje moderne mai ales să-şi reducă imputurile. Folosim drone pentru aplicarea de tratamente, când agricultorii nu pot intra în cultură pentru că terenul este impracticabil sau cultura este într-un stadiu avansat vegetativ. Le folosim şi pentru pază. Avantajul folosirii dronelor de a aplica tratamente din aer este că se foloseşte o cantitate mult mai mică de apă, avantaj pe care mulţi nu îl iau în considerare”, a spus Ciprian Iorga.

Şeful Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Sorin Bălan, a precizat că nimeni nu ar trebui să se teamă de dronele folosite în agricultură, pentru că nu au aplicabilitatea celor din domeniul militar iar utilizarea lor în agricultură este uzuală în UE.

„În momentul acesta este în lucru o nouă reglementare a cadrului de utilizare a dronelor. În general, România nu are un cadru de reglementare foarte strict în acest moment şi în perioada următoare acest cadru legislativ la fi augmentat. Dronele sunt un mijloc de comunicare, pentru îmbunătăţirea acoperirii radio-electronice, la comunicarea dintre echipamentul care este pus pe dronă şi partea de sol. Într-o zonă în care are loc o situaţie de urgenţă, este foarte important să poţi asigura comunicaţia cu cei care participă la managementul situaţiei de criză”, a explicat Sorin Bălan.

Şeful STS a anunţat, în context, că la Timişoara se va crea unul dintre nodurile cloudului guvernamental care va fi implementat în următorii ani cu finanţare din PNRR, întrucât este o zonă foarte importantă pentru Guvern şi din alte considerente.

Cloudul guvernamental este o infrastructură care adună într-un singur loc toate serverele şi bazele de date ale instituţiilor publice din România, pe care o implementează Guvernul României prin Ministerul Comunicaţiilor. Este organizat în patru centre, unul dintre acestea urmând să fie implementat în comuna Giroc, lângă Timişoara.

Alte subiecte :

Întâlnirile CCIAT de pregătire a Forumului International de Afaceri au continuat la Belgrad

În cursul săptămânii trecute, Președintele CCIA Timiș, doamna Florica CHIRIȚĂ, însoțită de Stana Stoianov, Director Dept. Relații Economice cu Mediul de...

Precizări privind funcționalitatea Sistemului Național RO e-Transport

Ce trebuie să știe transportatorii despre generarea codului UIT Având în vedere informațiile vehiculate în spațiul public, referitoare la funcționalitatea Sistemului Național RO e-Transport,...

Citește și :