De vorbă cu Olga Török și Mirela Stoeac-Vladuți, despre proiectul Remix Id și multiculturalitatea Banatului

538

Actrița Olga Török și managerul cultural Mirela Stoeac-Vladuți ne-au vorbit despre proiectul Remix Id, concept care a luat naștere din pasiunea unor artiști pentru folclor, pentru caracterul multicultural al Banatului, din dorința accentuării invizibilei, dar fundamentalei legături dintre urban și rural, dintre tradițional și modern, precum și din intenția de a face permisibilă întoarcerea la rădăcinile supraviețuitoare, în ciuda vibrațiilor temporale, dar și accesul în mediul vibrant al erei digitalizate al celor constrânși până acum la spațialul îngrădit.

Bianca Maria Ghelbere: Pentru cei încă nefamiliarizați cu Remix Id, ce ne puteți spune despre concept?

Mirela Stoenac-Vlăduți: Acum trei ani am început deja depunerea proiectului, câștigând la AFCN, la secțiunea Intervenție culturală. Remix Id este un mozaic intercultural prin care se încearcă recrearea cărții de identitate a Timișoarei contemporane. Ne întoarcem la rădăcini, la etnii — maghiari, șvabi, evrei, bulgari, sârbi, croați, slovaci —, vedem cine sunt cei care au definit identitatea culturală a orașului, deconstruim cartea de identitate. Următoarea etapă ar fi recompunerea și încercarea intuirii identității culturale a Timișoarei, construind prezentul pe fundamentul trecutului, alături de artiști contemporani. Un mare interes pentru noi a reprezentat partea afectivă, pulsația sufletească a oamenilor, care i-a condus să reverbereze la muzica pe care au creat-o, la legăturile dezvoltate între ei. Prin deconstruire observăm o interconexiune între comunități etnice, șvabii povestind despre maghiari, despre cum mergeau la baluri împreună, despre cum organizau sărbători împreună. Cu toate că, poate, nu realizăm, aceste corelații sunt și structurile din spatele urbanului contemporan, poate chiar prin aducerea într-un unitar spațiu geografic a grupărilor din diferite zone ale țării. Acest amalgam intercultural se află într-o continuă formare, într-o permanentă (re)mixare, de aici și titlul proiectului, axat pe intenția remixării tradițiilor.

Olga Török: Totodată, ca element primoridial pentru proiectul Remix Id este organizarea intervențiilor culturale. În toamna anului 2019, în zece sate din apropierea Timișoarei au fost organizate evenimente Remix Id, prezentări ale documentarelor, a interviurilor cu aparținătorii diferitelor etnii, videoclipuri prezente și pe platforma Youtube. În jurul proiecției documentarelor a fost amplasată expoziția care îmbină arta tradițională cu cea contemporană, unde trei artiști au prezentat serii de tablouri, de colaje de obiecte istorice, de amintiri, de broderii, precum cea digitală a lui Alex Halka. Pe lângă aceasta, odată cu apropierea serii, Alex, fascinat de New Media, a organizat un workshop de muzică electronică, după care un show de lasere, proiectat pe căminul cultural, pe turla bisericii, pe acoperișurile caselor, oferind vizibilitate întregului sat, laserele fiind ritmate de remixurile proiectului. În același timp a avut loc și o proiecție a unui video remixat, format din imagini culese de-a lungul proiectului, realizat de Josepha Blanchet. Pentru a atrage comunitatea mai bine, am decis să implicăm ansamblurile folclorice, în unele comunități reușind să remixez un dans local, adaptat pe muzica noastră, orientat automat și spre contemporan.

B.M.G.: Cum a luat naștere proiectul Remix Id? De la ce intenție s-a pornit, care este motivația din spate?

M.S.-V.: Aș putea spune că ideea a pornit de la mine, cel puțin aceea de a aduce conceptul în Banat, ca rezultat a ce făceau deja artiștii cu care colaboram, a preocupărilor lor. Fiecare dintre colaboratori avea interese în această zonă, astfel înrădăcinându-se intenția de a le îngloba pe toate. Cum avem artiști vizuali, care sunt interesați de simbolistica tradițională, de folclor — folosind aceste rădăcini în operele lor —, muzicieni care remixează piese istorice, dance performance, îmbinând dansurile tradiționale cu cele contemporane, am optat pentru o fructificare sub forma demersului Remix Id. Eu, de profesie, sunt jurnalist, de unde am intenționat și accentuarea documentării, a recuperării memoriei, aflată de altfel sub amenințarea dispariției, deoarece vorbim de persoane de vârsta a treia, cam ultima generație care mai are la prima mână aceste resurse culturale, de la dansuri, la basme, la povești ale comunităților etnice. Nu există o deținere a monopolului asupra conceptului — rotundul s-a format prin acumulare de componente singulare, vitale, fiecare piesă avându-și rolul ei în acest puzzle, pentru buna funcționare a întregului.

O.T.: Personal, ce mă însuflețește cel mai mult la acest proiect este faptul că noi strângem informații, de la muzică, tradiții, rețete culinare, la obiecte, ca mai apoi sî putem să le oferim celor din urban această experiență, celor din urmă fiindu-le astfel permisă, prin Remix Id, întoarcerea la etniile care poate le-au fost până acum necunoscute. Nu încurajăm doar o întoarcerea în timp, ci oferim și cunoașterea, demistificarea contemporanului participanților mai în vârstă, din zonele rurale. Prin remixarea dansurilor contemporane, a muzicii folclorice, se oferă o perspectivă asupra „trendului” de astăzi, având loc un schimb de experiențe.

B.M.G.: Cum s-a adaptat Remix Id la criza pandemică și care ar fi țelurile pentru viitor?

M.S.-V.: Supraviețuirea a avut loc prin adaptabilitate permanentă, prin reconfigurare de traseu, dar și pe baza unor fonduri din exterior, inexistente, totul fiind posibil doar prin acte de voință, de implicare neoprită. La imposibilitatea deplasării, dar și din nevoia contactului cu oameni de vârsta a treia, la restricțiile financiare au fost adăugate restricțiile mobilității, luând, prin urmare, decizia de a ne întoarce „în laborator” pentru a lucra la materialul deja colectat, la partea de creație. Echipa a finalizat o parte din producțiile video din piesele remixate, având astfel un material artistic pregătit pentru viitoare evenimente.

Pentru finalitatea proiectului ar fi programat un eveniment interdisciplinar, construit pe acumularea experiențelor, a informațiilor de până acum. Anul acesta, cum este vorba despre anul 2021, se intenționează organizarea diferitelor intervenții culturale prin ateliere de dans tradițional remixat, de scriere de basme contemporane, de muzică electronică, bazate pe tehnica brain waves în centrele FITT, cu intenția de a aduce comunitățile din jurul centrelor mai aproape. Această parte va fi posibilă împreună cu Asociația Capitală Culturală. De altfel, proiectul se va focusa, pe partea de documentare — a cărei reluare sperăm că va fi posibilă odată cu relaxarea restricțiilor —, pe oraș, populația urbană putând astfel avea contact cu personajele documentate în cadrul proiectului. Proiectul acesta este precum un puzzle a cărei structură depinde de echipa sa. Sperăm să beneficiem, pentru anul acesta, de un ajutor mai mare, ca să putem, până ce Timișoara va deține titlul de Capitală Culturală, în 2023, să facem o producție artistică mare, complexă, de impact. Un mare sprijin ne-a venit din partea echipei de la Radio Guerilla, care au difuzat muzica noastră, fiind foarte receptivi — de altfel, fiecare colaborator are un rol important în promovarea, în susținerea acestui proiect hibrid, geografic, dar și online, aducând astfel patrimoniul local aproape de oameni, împingând granițele.

B.M.G.: Care este percepția publicului, în special a persoanelor intervievate, care intră prin Remix Id în contact cu un mediu nou? Totodată, cum se arată implicarea; este vorba de o deschidere, de o dorință de participare, atât din partea minorităților din zona rurală, cât și a comunităților urbane, sau mai degrabă se arată o reținere în fața necunoscutului?

O.T.: Încă ne aflăm în partea de „cercetare” a proiectului, de unde pot vorbi mai în detaliu despre percepția persoanelor intervievate, din zona rurală. Pot spune că nu toate primirile s-au definit prin brațe deschise, dar cele care și-au demonstrat dorința de confesiune au fost motivate de noutatea conceptului, demonstrând vitalitate și entuziasm pentru a își face povestea cunoscută, evadând din comunitatea îngrădită. Aș putea considera această deschidere drept un atu al Banatului — toleranța între comunități. Am descoperit, alături de colegul meu, Cristi Vicol, cu care planific și realizez interviurile, rolul meu principal în acest proiect fiind acela de manager artistic, faptul că persoanele întrebate demonstrează o dorință autentică de a-și transmite povestea mai departe.

M.S.-V.: În ceea ce privește tinerii din mediul rural, pot spune că nu a fost ușor. Nu este o receptivitate prea mare, mai degrabă din lipsa exercițiului, a contactului, vizitele la Timișoara neoferind o înțelegere intensă a contemporanului cultural, deoarece, cum putem observa, de altfel, și din sondaje, opririle principale nu sunt sălile de teatru, de concerte, ci mai degrabă cele cosmopolitane, precum centrele comerciale. A fost necesară medierea oferită de persoane din comunițăți, precum profesori, învățători, mediatori culturali, coregrafi ai ansamblurilor, pentru încurajarea participării, în lipsa unei dezinvolturi reale, spațiile instituționalizate, precum căminele culturale, ajungând astăzi a fi folosite pentru alte scopuri decât cele inițiale, de formare. Este, cu siguranță, nevoie de implicarea autoriăților, de alocarea unui buget adecvat. Responsibilitatea noastră a fost pe deplin asumată, conceptul de Remix Id implicând nu doar o culegere de surse informative de la persoanele contactate, ci și oferirea unui material înnoit, prin care comunitățile rurale, dar și cele urbane s-au putut regăsi, au putut produce analogii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.